Excrementele păsărilor
R: Pentru a putea determina dacă fecalele papagalului nostru sunt normale trebuie în primul rând să ştim cum arată acestea. Astfel, excrementele păsărilor sunt formate din 3 componente: fecale,urați și urină.
Prima componentă, fecalele reprezintă partea solidă, centrală a excrementelor şi sunt compuse din alimentele digerate. Acestea au un aspect tubular segmentat sau încolăcit şi în general sunt de culoare verzuie sau maronie. Culoarea poate varia însă în funcţie de alimentele ingerate. De exemplu, dacă papagalul dumneavoastră consumă morcov culoarea fecalelor va fi maronie cu o tentă portocalie. Culoarea fecalelor, fiind în strânsă legatură cu hrana administrată este destul de uşor să vă dați seama de eventuale modificări anormale ale acestora.
Astfel, dacă observaţi culoarea roşie a fecalelor când papagalul nu a consumat legume sau fructe de culoare roşie este bine să mergeţi să consultaţi un medic veterinar întrucât poate fi vorba de sânge.
A doua componentă, uraţii, sunt un produs secundar al rinichilor, şi se găsesc în jurul fecalelor, putându-le identifica după culoarea albicioasă. După ce se usucă, urații au o culoare albă cu aspect de cretă. Uneori alimentele îi pot conferi o culoare bej-crem. Orice altă culoare este un semnal de alarmă şi trebuie să consultaţi medicul veterinar cât mai repede cu putinţă.
Și, în final, a treia componentă este reprezentată de urină, care se elimină împreună cu fecalele şi urații. Urina este incoloră şi inodoră, iar cantitatea acesteia depinde de gradul de hidratare al păsării. Dacă pasărea consumă multe fructe şi legume, cantitatea de urină va fi mai mare. De asemenea, cantitatea creşte când pasărea este stresată, deoarece păsările în libertate îşi golesc cloaca pentru a se pregăti de zbor, în momentul în care simt un pericol iminent.
Aşadar nu confundați diareea cu urina. Diareea este recunoscută prin aspectul moale al fecalelor aflate în centrul excrementelor păsării dumneavoastră. De asemenea, aspectul spumos al fecalelor sau alimentele nedigerate sunt motive de îngrijorare. În toate aceste cazuri consultați medicul veterinar.