Mediul propice reproductiei la pasari
Î: Buna ziua! Am doi papagali agapornis si de curand femela a depus 6 oua .As dori daca puteti sa-mi dati cateva sfaturi cu privire la perioada de imperechere ,cam ce conditii sunt necesare ?Eu am cumparat un cuib care mi se pare cam mic. Va multumesc!
R: Pentru reproducţie este necesar să achiziţionaţi un cuib de cel putin 30x30 cm în care se pune rumeguş/talaș sau material special pentru cuiburi. Femela Agapornis va putea începe să depună ouă, de regulă, la circa 4-10 zile de la prima împerechere. Există câteva semne care ne indică faptul că momentul depunerii ouălor se apropie:
- femela își va petrece din ce în ce mai mult timp în cuib și se va hrăni mult din osul de sepie și blocul de minerale (nutrienți de care are nevoie pentru formarea cojii oului);
- femela va aranja și rearanja de nenumărate ori substratul din cuib;
- cu 12-24 de ore înainte de depunerea oului cloaca femelei va fi vizibil umflată.
În perioada premergătoare depunerii, ca și în perioada incubației, este foarte important să oferiți femelei posibilitatea de a se îmbăia, umiditatea este extrem de importanta atât în „prepararea” ouălor cât și în procesul de incubație (când ouăle din cuib trebuie să aibă diferite niveluri de umiditate pentru a se dezvolta normal). Dieta femelei este foarte importantă, oferiți-i neapărat suplimente de calciu și minerale (os de sepie, blocuri de minerale), ou fiert tare, semințe germinate, mixuri de semințe de calitate.
În general, femela Agapornis va depune în medie circa 4-6 ouă mici, rotunde și albe (deși este posibil sa depună chiar și 8). Ouăle sunt depuse câte unul la două zile. Dacă femela Agapornis se afla la prima depunere, este posibil ca primul ou să prezinte urme de sânge și să fie ușor alungit. Nu vă alarmați, acest lucru este normal, iar puiul dinăuntru are totuși șanse să se dezvolte normal. Procesul de incubație începe, de obicei, după depunerea primului sau celui de-al doilea ou. Ouăle fertile rămân viabile până la 7 zile la temperatura camerei, dacă procesul de incubare nu a început, așa că nu aveți motive de îngrijorare. De aceea, este foarte util să vă notați într-o agenda datele exacte ale depunerii și ale începerii incubației pentru a putea ține un calendar corect al reproducerii. Nu neapărat toate ouăle depuse sunt fertile, se estimează că doar circa 75-90% din ele vor dezvolta pui.
Incubarea ouălor este făcuta numai de femelă, care își petrece aproape tot timpul în cuib, fiind hrănita de către mascul. În timpul incubației, atât ziua cât și noaptea, femela întoarce ouăle de pe o parte pe alta în cuib, pentru a preveni aderarea embrionilor de coaja oului. Sub nicio formă nu se vor despărți părinții pe perioada incubației sau după eclozarea ouălor.
Eclozarea ouălor va avea loc la circa 20-25 zile de la începutul procesului de incubație. în zilele premergătoare eclozării oferiți mai multe alimente moi părinților pentru a-i obișnui bine cu acest tip de mâncare pe care-l vor oferi și puilor. Nu vă grăbiți să înlăturați ouăle dacă nu au eclozat după trecerea celor 23 de zile, mai așteptați până se împlinesc 30 de zile. Uneori procesul de incubație începe mai târziu decât crede stăpânul datorita faptului că unele condiții necesare nu au fost îndeplinite decât mai târziu. Eclozarea puilor este de obicei asincronă (nu toți puii eclozează în aceeași zi). Înainte de eclozare puiul poate începe să piuie din interiorul oului. Puiul reușește să spargă coaja oului cu ajutorul unui dinte și acest proces de eclozare poate dura chiar și până la 24 de ore, în funcție de forța și vigoarea puiului, dar și de grosimea cojii. După aceasta „muncă” obositoare puii se „odihnesc” de obicei șezând pe spate, cu burțile în sus, nefiind suficient de puternici ca să stea pe piciorușe. Nu va alarmați, aceasta poziție este perfect normală.
Puii abia eclozați sunt foarte fragili, au ochii închiși, gâturi lungi și nu-și pot susține singuri capetele. Ei nu vor fi hrăniți de părinți decât după trecerea a câteva ore și după ce vor fi complet uscați. Nu vă faceți griji, ei au rezerve nutriționale provenind din sacul gălbenușului pe care l-au absorbit înainte de eclozare. Nu încercați să hrăniți puii în acest interval. În condiții normale, dacă nu este hrănit, un pui va supraviețui circa 24 de ore după eclozare. Dacă după trecerea a 20 de ore observați că puii nu au fost hrăniți, va trebui sa îi încredințați unei alte familii de Agaporniși cu pui sau să îi hrăniți dumneavoastră cu mâna până când părinții își vor prelua corespunzător îndatoririle. Pentru a determina dacă puii sunt hrăniți examinați gușa acestora (situata imediat înaintea osului pieptului). Dacă aceasta este umflată înseamna că puiul a fost hrănit.
Amândoi părinții se vor ocupa de hrănirea puilor și pentru aceasta au nevoie de hrană de calitate și din belșug, precum și de apa proaspătă. Oferiți-le hrană moale, legume și fructe proaspete (morcov, cartof fiert, broccoli, mazăre, porumb, măr etc.), gălbenuș de ou fiert tare, un mix de semințe de calitate, blocuri de calciu și minerale. Ideal este să nu interveniți prea mult în creșterea puilor, e foarte posibil să nici nu fie nevoie, Agapornișii sunt, de regulă, părinți excelenți. La început numai femela va hrăni puii, ea fiind la rândul ei hrănită de mascul. După primele două săptămâni, femela va începe să părăsească cuibul, iar masculul va fi primit să hrănească și el puii, în același timp cu femela sau în „schimburi”. Unele femele nu își vor lăsa partenerul să se amestece în creșterea puilor. De obicei există câte un pui mai mare, care va căpăta cea mai parte parte din atenție și cea mai mare cantitate de mâncare și câte un pui mai firav. Verificați din când în când starea puilor (dar nu foarte des), dacă observați că vreunul arată slab și/sau neîngrijit, scoateți-l din cuib și hrăniți-l din mână.
în jurul vârstei de 5-6 săptămâni puii sunt gata sa iasă din cuib și să-și încerce timid aripile pentru prima oară. Ei sunt încă dependenți de hrana oferită de părinți, dar vor ieși afară din cuib și vor explora colivia. În vederea acestei etape de dezvoltare, va trebui sa faceți câteva pregătiri: plasați câteva stinghii la înălțime joasă, aproape de fundul coliviei, îndepărtați grătarul de pe fundul coliviei (dacă există) pentru a preveni rănirea puilor, plasați un bol de apă și unul de mâncare la înălțime joasă, aproape de fundul coliviei, căptușiți fundul coliviei cu șervețele albe.
La circa 6-7 săptămâni puii vor avea penajul format şi pot fi „înțărcați”. Părinții îi vor învăța să mănânce mâncare solidă și vor renunța treptat să-i hrănească. Oferiți-le hrana pe care o oferiți și adulților. Tăiați hrana în bucățele mici și cojiți toate legumele și fructele. Dacă puii refuză să mănânce legumele proaspete încercați să le fierbeți ușor pentru a fi mai moi. În general, puii de Agapornis sunt complet independenți de părinți la vârsta de 8-10 săptămâni. Acesta este și momentul la care puii este ideal să fie separați de părinți, pentru a putea preveni agresiunile.
R: Pentru reproducţie este necesar să achiziţionaţi un cuib de cel putin 30x30 cm în care se pune rumeguş/talaș sau material special pentru cuiburi. Femela Agapornis va putea începe să depună ouă, de regulă, la circa 4-10 zile de la prima împerechere. Există câteva semne care ne indică faptul că momentul depunerii ouălor se apropie:
- femela își va petrece din ce în ce mai mult timp în cuib și se va hrăni mult din osul de sepie și blocul de minerale (nutrienți de care are nevoie pentru formarea cojii oului);
- femela va aranja și rearanja de nenumărate ori substratul din cuib;
- cu 12-24 de ore înainte de depunerea oului cloaca femelei va fi vizibil umflată.
În perioada premergătoare depunerii, ca și în perioada incubației, este foarte important să oferiți femelei posibilitatea de a se îmbăia, umiditatea este extrem de importanta atât în „prepararea” ouălor cât și în procesul de incubație (când ouăle din cuib trebuie să aibă diferite niveluri de umiditate pentru a se dezvolta normal). Dieta femelei este foarte importantă, oferiți-i neapărat suplimente de calciu și minerale (os de sepie, blocuri de minerale), ou fiert tare, semințe germinate, mixuri de semințe de calitate.
În general, femela Agapornis va depune în medie circa 4-6 ouă mici, rotunde și albe (deși este posibil sa depună chiar și 8). Ouăle sunt depuse câte unul la două zile. Dacă femela Agapornis se afla la prima depunere, este posibil ca primul ou să prezinte urme de sânge și să fie ușor alungit. Nu vă alarmați, acest lucru este normal, iar puiul dinăuntru are totuși șanse să se dezvolte normal. Procesul de incubație începe, de obicei, după depunerea primului sau celui de-al doilea ou. Ouăle fertile rămân viabile până la 7 zile la temperatura camerei, dacă procesul de incubare nu a început, așa că nu aveți motive de îngrijorare. De aceea, este foarte util să vă notați într-o agenda datele exacte ale depunerii și ale începerii incubației pentru a putea ține un calendar corect al reproducerii. Nu neapărat toate ouăle depuse sunt fertile, se estimează că doar circa 75-90% din ele vor dezvolta pui.
Incubarea ouălor este făcuta numai de femelă, care își petrece aproape tot timpul în cuib, fiind hrănita de către mascul. În timpul incubației, atât ziua cât și noaptea, femela întoarce ouăle de pe o parte pe alta în cuib, pentru a preveni aderarea embrionilor de coaja oului. Sub nicio formă nu se vor despărți părinții pe perioada incubației sau după eclozarea ouălor.
Eclozarea ouălor va avea loc la circa 20-25 zile de la începutul procesului de incubație. în zilele premergătoare eclozării oferiți mai multe alimente moi părinților pentru a-i obișnui bine cu acest tip de mâncare pe care-l vor oferi și puilor. Nu vă grăbiți să înlăturați ouăle dacă nu au eclozat după trecerea celor 23 de zile, mai așteptați până se împlinesc 30 de zile. Uneori procesul de incubație începe mai târziu decât crede stăpânul datorita faptului că unele condiții necesare nu au fost îndeplinite decât mai târziu. Eclozarea puilor este de obicei asincronă (nu toți puii eclozează în aceeași zi). Înainte de eclozare puiul poate începe să piuie din interiorul oului. Puiul reușește să spargă coaja oului cu ajutorul unui dinte și acest proces de eclozare poate dura chiar și până la 24 de ore, în funcție de forța și vigoarea puiului, dar și de grosimea cojii. După aceasta „muncă” obositoare puii se „odihnesc” de obicei șezând pe spate, cu burțile în sus, nefiind suficient de puternici ca să stea pe piciorușe. Nu va alarmați, aceasta poziție este perfect normală.
Puii abia eclozați sunt foarte fragili, au ochii închiși, gâturi lungi și nu-și pot susține singuri capetele. Ei nu vor fi hrăniți de părinți decât după trecerea a câteva ore și după ce vor fi complet uscați. Nu vă faceți griji, ei au rezerve nutriționale provenind din sacul gălbenușului pe care l-au absorbit înainte de eclozare. Nu încercați să hrăniți puii în acest interval. În condiții normale, dacă nu este hrănit, un pui va supraviețui circa 24 de ore după eclozare. Dacă după trecerea a 20 de ore observați că puii nu au fost hrăniți, va trebui sa îi încredințați unei alte familii de Agaporniși cu pui sau să îi hrăniți dumneavoastră cu mâna până când părinții își vor prelua corespunzător îndatoririle. Pentru a determina dacă puii sunt hrăniți examinați gușa acestora (situata imediat înaintea osului pieptului). Dacă aceasta este umflată înseamna că puiul a fost hrănit.
Amândoi părinții se vor ocupa de hrănirea puilor și pentru aceasta au nevoie de hrană de calitate și din belșug, precum și de apa proaspătă. Oferiți-le hrană moale, legume și fructe proaspete (morcov, cartof fiert, broccoli, mazăre, porumb, măr etc.), gălbenuș de ou fiert tare, un mix de semințe de calitate, blocuri de calciu și minerale. Ideal este să nu interveniți prea mult în creșterea puilor, e foarte posibil să nici nu fie nevoie, Agapornișii sunt, de regulă, părinți excelenți. La început numai femela va hrăni puii, ea fiind la rândul ei hrănită de mascul. După primele două săptămâni, femela va începe să părăsească cuibul, iar masculul va fi primit să hrănească și el puii, în același timp cu femela sau în „schimburi”. Unele femele nu își vor lăsa partenerul să se amestece în creșterea puilor. De obicei există câte un pui mai mare, care va căpăta cea mai parte parte din atenție și cea mai mare cantitate de mâncare și câte un pui mai firav. Verificați din când în când starea puilor (dar nu foarte des), dacă observați că vreunul arată slab și/sau neîngrijit, scoateți-l din cuib și hrăniți-l din mână.
în jurul vârstei de 5-6 săptămâni puii sunt gata sa iasă din cuib și să-și încerce timid aripile pentru prima oară. Ei sunt încă dependenți de hrana oferită de părinți, dar vor ieși afară din cuib și vor explora colivia. În vederea acestei etape de dezvoltare, va trebui sa faceți câteva pregătiri: plasați câteva stinghii la înălțime joasă, aproape de fundul coliviei, îndepărtați grătarul de pe fundul coliviei (dacă există) pentru a preveni rănirea puilor, plasați un bol de apă și unul de mâncare la înălțime joasă, aproape de fundul coliviei, căptușiți fundul coliviei cu șervețele albe.
La circa 6-7 săptămâni puii vor avea penajul format şi pot fi „înțărcați”. Părinții îi vor învăța să mănânce mâncare solidă și vor renunța treptat să-i hrănească. Oferiți-le hrana pe care o oferiți și adulților. Tăiați hrana în bucățele mici și cojiți toate legumele și fructele. Dacă puii refuză să mănânce legumele proaspete încercați să le fierbeți ușor pentru a fi mai moi. În general, puii de Agapornis sunt complet independenți de părinți la vârsta de 8-10 săptămâni. Acesta este și momentul la care puii este ideal să fie separați de părinți, pentru a putea preveni agresiunile.
