Spasme musculare la căței
Ioana Mitran, dr. med. vet.
MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti
Î: Am un catel de aproximativ 5 ani si de ceva timp are niste crize. Acesta incep cu uitarea in gol si confuzie (nu mai raspunde la comenzi) iar apoi incepe sa se zbata iar picioarele din spate nu le mai poate misca. Am cauta pe net si nu seamana cu nicio alta boala. Ma puteti ajuta?
R: Principalele cauze care determină spasme musculare la animale sunt în general fizice sau neurologice, însă și viruși, toxine sau alte boli pot cauza simptome similare. De cele mai multe ori când are loc un spasm muscular poate fi învinovățit un traumatism la nivelul membrelor sau la nivelul coloanei vertebrale.
Mielopatia degenerativă este încă o cauză care poate duce la spasme musculare. Această afecțiune este cauzată de pierderea funcției nervilor la nivelul măduvei spinării. Simptomele inițiale includ slăbiciune la nivelul membrelor posterioare și pierderea coordonării. Exercițiile și tratamentul de susținere sunt singurele metode de tratare.
Alte cauze posibile pentru aceste spasme musculare pot fi tumorile cerebrale sau encefalita. Acestea sunt urgențe mediale ce necesită tratament imediat.
Epilepsia poate cauza crize recurente la animale. Înaintea unei crize animalul poate fi anxios, stresat sau poate prezenta spasme musculare. Epilepsia este o tulburare neurologică, caracterizată de atacuri bruşte, periodice, de scurtă durată. Printre manifestările ce se pot observa se numără vărsături, urinări şi defecări necontrolate, salivare abundentă, crampe, pierderea stării de conștiență. Boala este de fapt o tulburare a activităţii electrice cerebrale, ceea ce duce la conducerea haotică a impulsurilor nervoase, de aici apărând tabloul clinic.
Crizele epileptiforme pot fi determinate de alte boli (leziuni cerebrale, tumori, hipocalcemie, hipoglicemie, parazitoze, hidrocefalie, intoxicaţii, encefalopatie hepatică, toxoplasmoza, boli renale, hipoxie, tulburări emoţionale şi mentale severe). La animalele cu infestaţii masive cu paraziţi intestinali apare intoxicaţia cu ascaron, care are ca manifestare şi apariţia crizelor epileptiforme.
Atacul complet de epilepsie cuprinde mai multe faze. Prima fază poate trece neobservată, manifestându-se ca o schimbare de dispoziţie, insomnie. A doua fază are semne vizibile cum ar fi tendinţa animalului de a se ascunde, panică, nervozitate, salivare. A treia fază are un impact mai mare doarece se manifestă prin pierderea stării de conștiență, spasme musculare, pedalare şi durează cam 1-3 minute. Frecvent apar şi urinările şi defecările necontrolate. Ultima fază poate dura toată ziua, animalul este confuz, neliniștit sau letargic. Este boală incurabilă, însă cu o terapie adecvată animalul poate duce o viață normală.
Diagnosticul se pune pe baza examenului neurologic şi istoricului medical, după eliminarea altor cauze posibile. Tratamentul se recomandă în cazul animalelor cu mai multe atacuri pe lună. Scopul este de a reduce frecvenţa şi gravitatea atacurilor. Anumite substanţe medicamentoase utilizate în terapia epilepsiei pot avea efecte secundare cum ar fi creşterea apetitului alimentar şi hidric, urinări frecvente. Pot apărea şi efecte secundare grave precum leziunile hepatice severe, anomalii sanguine. De aceea, se recomandă analize de sânge complete la fiecare 6 luni de terapie.
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o dereglare severă a fluxului de sânge la nivel cerebral, fie prin apariția unor hemoragii (accident vascular hemoragic), fie prin compromiterea fluxului de sânge în anumite zone cerebrale (accident vascular ischemic). Simptomele apar ca urmare a afectării diferitelor zone cerebrale, astfel putându-se observa: manifestări de tipul paraliziilor, mers nesigur, confuzie, tremurat al capului și gâtului, salivare excesivă, respirație dificilă, mers în cerc și imposibilitatea focalizării privirii. De asemenea, modificări mai puțin grave pot apărea imediat după episodul de AVC sau în timp. Acestea pot fi: incontinența urinară, imposibilitatea controlării defecării, momente de apatie, de orbire, pierdea auzului, incoordonări în mișcarea membrelor.
Cauzele pot fi multiple. Multe dintre accidentele vasculare apar ca urmare a unor tumori cerebrale metastazate, dar și ca urmare a variațiilor de presiune arterială, temperaturi extreme, stări emoționale excesive, afecțiuni hepato-renale avansate, diabet sau bătrânețe. Recuperarea din astfel de situații este dificilă, dar poate fi completă prin medicație și se întinde pe perioade de săptamâni sau luni.
Similar AVC-ului cățeilor se manifestă și sindromul vestibular. Acesta afectează în principal mecanismele de echilibru ale câinelui. Cainele se va mișca în cerc, va sta eventual culcat doar pe o parte, va ține capul înclinat mai mult sau mai puțin. Multe din aceste manifestări ale sindromului vestibular al câinelui se produc ca urmare a unor otite cronice ce au avansat foarte mult spre sistemul nervos central.
Pentru un diagnostic şi o terapie adecvată vă recomand să mergeţi la o clinică veterinară unde se pot face investigaţiile necesare pentru aflarea cauzei apariţiei acelor crizelor epileptiforme. Este indicat să notaţi momentul apaiţiei crizelor, durata, modul de manifestarea etc pentru a că toate aceste informaţii vor ajuta medicul în stabilirea unui diagnostic corect.
Pentru reducerea numărului crizelor, animalul se poate ajuta prin oferirea unei hrane de bună calitate, eliminarea sustanţelor chimice şi poluanţilor (spray-uri, fum de ţigară etc) eliminarea altor probleme de sănătate (diabet, tulburări ale glandelor endocrine, tumori, afecţiunile hepatice, renale), reducerea stresului.
