Cauzele apariţiei coprofagiei
Daniela Chelaru, dr. med. vet.,
MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti
Î: Bună ziua! Căţeluşa mea dalmaţian, în vârstă de 3 luni, mănâncă fecale umane. De cele ale altor animale nu se atinge, dar când mergem în pădure la plimbare găseşte mereu fecale umane şi le mănâncă până să ajungem la ea. Nu o putem ţine mereu în lesă pentru că ăsta e şi rostul plimbării, să alerge. E o problemă medicală sau, pur şi simplu, câinii fac asta? Menţionez că mănâncă Guabi Natural pentru rase mari, junior. Mai suplimentăm cu legume şi fructe proaspete, kefir, ouă. Mulţumesc, Andreea
În primul rând poate fi o rămăşiţă din comportamentul strămoşilor. Înainte de a fi domesticiţi, câinii se hrăneau cu tot ce găseau, inclusiv fecalele altor animale. Un alt motiv pentru care mâncau propriile fecale sau pe ale membrilor bolnavi sau slabi din haită este că în acest mod prădătorii nu le mai depistau urma. Câinii supuşi vor mânca fecalele câinelui dominant, acesta fiind un act de supunere.
|
Un astfel de comportament să întâlneşte şi în cazul căţelelor cu pui, care de obicei curăţă după ce puii defecă.
De asemenea, acest comportament are legătură şi cu educaţia oferită câinelui, cu dieta acestuia, cu vârsta. De exemplu, dacă animalul defecă într-un loc nepotrivit, iar prorietarul în pedepseşte după aceea, prin introducerea nasului în fecale, data următoare animalul va incerca să "scape de dovezi".
La vârstele mici acest comportament poate fi doar manifestarea curiozităţii, o manieră de cunoaştere fiind introducerea obiectelor in gură. Deci este posibil ca atunci când va creşte animalul să scape acest obicei.
Tipul hranei oferită animalului este important. Dacă nu asigură necesarul de nutrienţi necesari, atunci animalul poate începe să consume fecale. Se recomandă administrarea unei hrane de bună calitate cum ar fi Hill's, Royal Canin, Belcando, Purina ProPlan, Brit Care, Natural Trainer, Alleva etc. Iar în cazul câinilor în creştere este necesară suplimentarea hranei prin administrarea de suplimente(dacă medicul veterinar consideră necesar acest lucru). Acest lucru este necesar în special în cazul câinilor de talie mare, care au o creştere rapidă şi pot apărea dureri articulare sau defecte de aplomb.
De asemenea, pot exista şi cauze medicale care determină coprofagia, de aceea este recomandată o vizită la medicul veterinar pentru o consultaţie şi investigaţii paraclinice. Coprofagia poate să apară atunci când animalele nu pot să absoarbă nutrienţii, când au paraziţi, sau când au probleme cu pancreasul.
Insuficienţa pancreatică exocrină apare în urma unei funcţionalităţi defecuoase a pancreasului, care nu mai produce suficiente enzime digestive. Simptomele apar abia când se pierde până la 90% din producţia de enzime.
Malabsorbţia este frecvent asociată cu alergii la proteine şi la unele cereale.
Prezenţa paraziţilor interni poate determina coprofagia doarece aceştia consumă majoritatea nutrienţilor. Animalele care consumă fecale au un risc evident crescut de a se infesta cu paraziţi intestinal. Sunt recomandate deparazitările interne la 3 luni şi efecutarea examenelor coproparazitologice.
Unii medici nutriţionişti spun ca animalele consumă fecale pentru a-şi acoperi necesarul de enzime, nefiind adaptaţi complet la noua manieră de hrănire.