Tuse pisică

Î: Buna ziua

Va rog un sfat cu privire la tusea la pisica.
Am o pisica in varsta de aproximativ un an- nascuta in martie 2016. In urma cu o saptamana a lipsit 2 zile de acasa, banuiesc ca pentru monta. In general este o pisica de interior dar care iese cateva ore zilnic si afara in curte si imprejurimi. Este sterilizata - injectie administrata in luna octombrie, din cate am inteles trebuie din nou in luna aprilie.
De cand s-a intors acasa are o tuse care se manifesta cand vrea sa miaune sau sa toarca, respectiv si cand se intinde cand este mangaiata. Mananca ceva mai putin decat inainte de acest episod, nu are alte probleme sau semne.
Va rog scrieti ce ar putea sa aiba sau cum as putea sa o tratez/ajut.
Cu deosebita consideratie, Bujanca-Meszaros Monika

R: Bună ziua stimată doamnă,

Vă mulțumim pentru întrebarea dumneavoastră și pentru încrederea acordată.

Rinotraheita este o boală infectocontagioasă specifică felinelor, cu evoluție obișnuit acută, caracterizată clinic prin febră și tulburări dominant respiratorii, consecutiv afectării căilor respiratorii anterioare, la care se pot asocia conjunctivite și cheratite.

Cele mai sensibile sunt în special pisicile până într-un an de vârstă. Sursele de infecție sunt reprezentate de animalele bolnave sau cele care au trecut prin boală, dar încă elimină cantități mici de virus prin secrețiile nazale.

Se disting două forme ale rinotraheitei feline:

1. Forma simplă caracterizată printr-o simptomatologie dominată de rinită și conjunctivită, asociate cu strănut, uneori tuse discretă, hipersalivație și chiar hipertermie, abatere, anorexie. La unele pisici se constată laringotraheită însoțită de răgușeală, cu pierderea parțială a vocii. În majoritatea cazurilor animalele se vindecă în 10-15 zile.
2. Forma complicată, întâlnită la circa 10% din cazuri, se exprimă prin conjunctivite bilaterale, cheratite, ulcere corneene, ulcere linguale și faringiene, ulcere cutanate și chiar pneumonie și/sau bronhopneumonie la pisicile sub 4 luni. Această formă durează săptămâni sau luni de zile și se sfârsește prin vindecare (cu unele sechele în funcție de rezistența animalului) sau prin moarte (la animalele subnutrite, dehidratate și la care apar suprainfectările cu diverși germeni ori cu FIV - virusul imunodeficienței feline). La animalele peste 6 luni evoluția este în general mai ușoară sau chiar subclinică, putând trece neobservată. În anumite cazuri se pot observa avorturi consecutiv febrei.

Tratamentul vizează în primul rând prevenirea sau tratarea în cazul apariției a infecțiilor secundare prin antibioterapie. Se poate asocia și terapie prin aerosoli cu antibiotice, mucolitice, expectorante, eventual bronhodilatatoare și/sau corticosteroizi. Tratamentul local constă în spălături și aplicarea de colire nazale și conjunctivale cu decongestionante și antibiotice. De asemenea, se va administra alimentație dietetică, bogată în elemente nutritive și se vor evita hrana rece, frigul și curenții de aer.

În imunoprofilaxie se folosesc vaccinuri vii atenuate sau inactivate bi- sau polivalente. Vaccinarea se începe la 8-9 săptămâni, cu repetare la 4 săptămâni și rapel anual ulterior pentru menținerea imunității.

Sper că aceste informații vă vor fi de un real folos.

Cu respect,
Mitran Ioana - Cristina,