Îmbătrânirea la Yorkshirre Terrier

Î: Bună ziua! Am o cățelușă Yorkshirre Terrier de 12 ani și, cel mai probabil, odată cu vârsta au apărut și problemele. Aude doar sunetele înalte( aspiratorul, soneria, strigăte) și am observat că uneori o doare o ureche când este atinsă, dar la stersul în urechi nu reacționează (i-am dat Aurizon și Gentocin octic). Există ceva gen Audispray pentru prevenirea otitei? Mi s-a spus că are și început de cataractă și mi s-a recomandat Quinax. I-am dat de 3 ori până acum, este ok dacă continui, ajută? De asemenea, când se joacă, deseori se îneacă și tușește. Vă mulțumesc! Diana   R: Printre semnele îmbătrânirii câinelui se enumeră: pierderea auzului; scăderea acuității vizuale; afecțiuni dentare; incontinența urinară sau digestivă; îmbătrânirea creierului;

• probleme articulare
• probleme dermatologice
• probleme cardiace;
• obezitate.

     

Toate aceste semne necesită multă atenție, răbdare și afecțiune din partea Dvs.  De asemenea pentru prevenire e bine să faceți vizite trimestriale medicului veterinar curant.

 

După ce câinele a depasit vârsta de șapte ani, alimentația lui zilnică va deveni mai ușoară, se va micșora cantitatea de dulciuri, procentul de grăsimi din hrană, carnea (dacă exista în alimentație), înlocuindu-le cu hrană specială pentru câini seniori. Este bine de știut că un câine de talie mare îmbătrânește mai repede ca un câine de talie mică și de aceea el trebuie să facă mai multă mișcare.

     

Diminuarea acuității auditive este una din problemele majore ce apar la câinii geriatric. Aceasta poate fi completă sau incompletă, unilaterală sau bilaterală.

     

În general, se observă că animalul nu mai răspunde la propriul nume, comenzi sau la jucării ce faceau zgomot intens.

     

Cauzele acestei afecțiuni sunt reprezentate de:

• afecțiuni ale conductului auditiv - inflamații ale canalului auditiv extern, boli ale conductului (îngustarea acestuia determinată de ruptura de canal sau tumori);
• afecținui ale sistemului nervos - degenerare nervoasă, tumori ce afecteză nervii responsabili cu auzul, inflamații sau infecții ale urechii interne, traumatisme;
• intoxicații și medicamente ce pot duce la pierderea auzului: precum medicația cu antibiotice (amininoglicozide, polymyxina, cloramfenicol); cu antiseptice (alcool, clorhexidină); cu diuretice; chemoterapia;  intoxicația cu metale grele (arsenic, mercur, fier) sau medicația ceruminolitică.

     

Tratamentul acestei afecțiuni, de cele mai multe ori, nu există sau poate fi corelat cu cauza ce a dus la apariția surdității, astfel pentru a stabili cu adevărat cauza și un tratament adecvat vă recomand să mergeți la un cabinet veterinar.

     

Dacă există o infecție sau inflamație a canalului auditiv intern, mediu sau extern (otită internă, medie, externă) tratamentul include antibiotice, antiinflamatorii,sau medicație ce acționează asupra fungilor sau paraziților (Otodectes).

     

Există soluții cu rol ceruminolitic, însă cel mai bine e să le folosiți în urma indicațiilor medicului veterinar curant.

     

Catarcata reprezintă opacifierea cristalinului determinată de factori diverși, zonele de opacifiere având forme, localizări și mărime variate. Are două forme congenitală sau dobândită pe parcursul vieții.

     

Cataracta se manifestă prin scăderea acuității vizuale datorită pierderii transparenței cristalinului. Culoarea pupilei variază de la cenușiu la alb porțelaniu.

     

Cauzele ce determină apariția cataractei dobândite sunt următoarele:

• patologice (diabet sau disendocrinii);
• secundar altor afecțiuni oculare (plăgii corneene penetrante, uveite, glaucom, tumori intaoculare etc.);
• în urma unor medicații;
• traumatice;
• în urma electrocutării;
• intoxicații (cu naftalină);
• vârsta.

     

Diagnosticul cataractei se pune pe baza semnelor clinice, coroborate cu ecografia oculară și electroretinografia. Tratamentul acesteia diferă în funcție de stadiul evolutiv al afecțiunii. Acesta poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos se realizează, în cazul cataractelor incipiente și imature, cu colire ce regenerează metabolismul cristalinului, întârziind evoluția procesului, protectoare vasculare capilare retiniene, vitamina A și E.

     

În evoluția ei, cataracta se poate complica cu subluxație sau luxație de cristalin, glaucom, cheratită traumatică sau uveită. Taote aceste complicații au prognostic rezervat, iar uneori singura soluție este avulsia globului ocular, de aceea este foarte important să mergeți la medicul veterinar, pentru un tratament adecvat.

     

Tusea pe care o descrieți ce apare în urma unui oarecare efort și corelat cu vârsta companionului Dvs. poate fi semnul unor probleme cardiace.

De aceea vă atrag, din nou, atenția că e, neaparat, necesar să faceți o vizită medicului veterinar curant.