Ioana Mitran

Ioana Mitran, dr. med. vet.
MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti 

Î: Buna ziua. Am o pisica care,are grave probleme și am vrut sa știu mai multe păreri de la mai multi medici.Acum un timp,a fost lovită de mașină,operata la sol,și-i mergea mai bine Operația a fost reușită,a început să de recupereze,dar din cauza,că încă nu umbla,de ieri a început să nu mai manance și să bea apa. I-am făcut investigații,și mi sa spus că are litiaza urinara,din cauza că nu umbla,și mănâncă poate nesănătos. Mă gândesc că în cazul lui trebuie hrană și tratamente speciale. I-am luat de la Hills,bobite,Urinara și refuza nu-i plac. Ce îmi recomandați sa-i dau,și ce tratamente mai bune sa-i fac. Ce l-ar mai putea ajuta. E un motan tânăr.


R: 
Urolitiaza reprezintă formarea de pietre (calculi sau uroliți) în tractul urinar, la nivelul rinichilor, ureterelor sau a vezicii urinare. Cel mai frecvent apare la nivelul vezicii. Calculii apar ca urmare a suprasaturării urinei cu anumite minerale.

Factorii favorizanți sunt:
• concentrațiile crescute ale anumitor minerale,
• modificările pH-ului urinar (acidifiere sau alcalinizare),
• concentrație crescută a urinei,
• prezența sau absența unor stimulatori ai formării de cristale.

Denumirea calculilor este stabilită în funcție de mineralul ce predomină în compoziție. Cele mai frecvente tipuri de cristale întâlnite la pisici sunt fosfații amoniaco-magnezieni și oxalații de calciu. Mai rar întâlniți sunt urații și calculii de cisteină. Este necesară identificarea cristalelor pentru a se stabili un tratament adecvat în funcție de tipul de cristale.

Factorii care contribuie la dezvoltarea uroliților sunt:
• factori genetici
• modificările compoziției dietei și a aportului hidric
• boli metabolice
• boli congenitale
• infecțiile bacteriene de la nivelul tractului urinar.

Litiaza urinară este suspectată la pisicile care prezintă hematurie (urinare cu sânge), disurie (urinare dificilă, dureroasă) și anurie (absența totală a urinării consecutiv obstrucției uretrei). Calculii pot migra în partea inferioară a tractului urinar determinând obstrucție și boala tractului urinar inferior. De asemenea se mai întâlnește prezența durerii abdominale. În cazul în care blocajul nu este rezolvat se poate ajunge la complicații grave, incluzând ruputura vezicii urinare și pătrunderea conținutului acesteia în cavitatea abdominală.

Simptomele diferă în funcție de tipul cristalelor, de localizarea acestora, de caracteristicile fizice ale pietrelor (dacă sunt netede sau au suprafața neregulată) și de prezența infecțiilor bacteriene suprapuse. Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei și pe baza examenelor paraclinice (sediment, urocultura, ecografie etc).

Tratamentul poate să includă una sau mai multe din următoarele indicații:
• tratamentul infecțiilor bacteriene prin administrarea de antibiotice și antiseptice urinare. Se recomandă realizarea unei uroculturi pentru identificarea speciilor bacteriene implicate precum și o antibiogramă pentru a alege antibioticul cel mai potrivit. Repetarea uroculturii se va realiza la 5-7 zile după terminarea tratamentului cu antibiotic, pentru a se asigura vindecarea infecției bacteriene.
• îndepărtarea pietrelor intervenții chirurgicale sau prin tratament dietetic. Dacă se încearcă o dietă sau nu depinde de starea generală de sănătate a animalului, de tipul cristalelor, de localizarea și numărul calculilor și dimensiunea acestora.

În majoritatea cazurilor de oxalați de calciu tratamentul este chirurgical și constă în îndepărtarea calculilor. Atunci când calculii sunt de dimensiuni mici se instituie un tratament dietetic administrându-se diete specifice, care au un conținut ridicat de magneziu. Se stimulează ingerarea de apă înainte și după mese, ajutând astfel la dizolvarea calculilor. Fosfații amoniaco-magnezieni se tratează doar chirurgical.

Pisicile cu calculi urinari trebuie să aibă acces permanent la sursele de apă indiferent de locație și nu trebuie să li se impună un program de utilizat litiera. La animalele cu obstrucție lucrurile se pot complica prin apariția azotemiei, hiperkalemiei, hiperfosfatemiei, hipocalcemiei și acidemiei fiind necesar tratamentul perfuzabil. Dacă nu se reusește deblocarea uretrei sau blocajul recidivează, se poate ajunge la efectuarea uretrostomei.

Gamele de diete veterinare pentru probleme urinare sunt:
- Advance VD Urinary – hrană uscată pentru pisici ce suferă de afecţiuni ale tractului urinar inferior legate de cristalele de struviți (fosfat de amoniu şi magneziu), struviți urolitiazici
- Integra Cat Protect Urinary – hrană umedă cu curcan, pui sau vită și fără cereale
- Hill's PD Feline C/D cu Pui sau cu Pește Oceanic – hrană uscată și umedă pentru reducerea recurenţei calculilor de tip struvit (boala tractului urinar inferior)
- Hill's PD Feline S/D – hrană uscată și umedă pentru dizolvarea calculilor urinari la pisici
- Hill's Metabolic + Urinary – hrană uscată și umedă pentru controlul greutății și ținerea sub control a Bolilor Tractului Urinar Inferior la Pisică (BTUIP), inclusiv cristale sau calculi urinari, dopuri uretrale şi cistită idiopatică precum şi pentru dizolvarea struviţilor
- Purina Veterinary Diets Feline UR Urinary St/Ox – hrană uscată și umedă ce asigura dieta alimentară în cazul depunerilor de struviți la nivelul tractului urinar
- Royal Canin VD Urinary S/O High Dilution – hrană uscată cu proprietăți de acidifiere a urinei şi nivelul scăzut de magneziu pentru dizolvarea calculilor urinari pe bază de struvit şi reducerea recurenței acestora
- Royal Canin VD Urinary S/O – hrană uscată și umedă cu proprietăți de acidifiere a urinei şi nivelul scăzut de magneziu pentru dizolvarea calculilor urinari pe bază de struvit şi reducerea recurenței acestora.

Suplimente nutritive ce pot fi oferite pentru probleme urinare sunt:
- RxVitamins Cranberry - supliment botanic cu proprietati anti-infecțioase pentru tractusul urinar, profilactic și terapeutic în combaterea calculilor urinari de tip brushite (fosfați acizi de calciu) și struvite (fosfați de amoniu-magneziu)
- ORME Naturali Pastă Struvipet - adjuvant pentru acidificarea urinii la câini şi pisici.

Administrarea unei diete speciale precum și a suplimentelor trebuie făcută numai la recomandarea medicului veterinar curant în urma stabilirii unui diagnostic și a unei conduite terapeutice.

Ioana Mitran, dr. med. vet.

Lasă un comentariu

Comentariile trebuie aprobate înainte de a fi postate.