laura-dorca

Laura Dorca, dr. med. vet,
MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti 

 
Î: Am 5 câini (un mascul și 4 femele) și 5 pisici (mama și patru pui de 9 luni). Ei stau la curte (și în casă), sunt foarte bine ingrijiți (vaccinuri, deparazitări, sterilizări, controale periodice) și hrăniți. Până acum, armonia și inter- și intra-rase a fost totală, singurele manifestări de "agresivitate" fiind mici mârâieli ale câinelui Zurli (10 ani, circa 11 kg, ușor obez) la adresa celorlalți, mai tineri și jucăuși. Sâmbătă însă, Zurli, care până acum doi ani a fost "prințul" și răsfățatul nr. 1 al familiei, a avut o ciocnire foarte violentă cu Tessy (10 luni, metis, circa 12 kg, nesterilizată încă, aproape sigur cu gene de pitbull și rotweiller, foarte jucăușă și musculoasă). Războiul a fost total și s-au asociat și două din celelalte trei cățelușe, deși mult mai moderat. Am reușit să-i separăm iar duminică după amiază am încercat să-i reîntâlnim pe Zurli si Tessy. La început a fost bine, apoi Zurli a început din nou să mârâie agresiv și să o provoace iar ea a raspuns. Temerile mele sunt urmatoarele:

1. comportamentul de haită nu i-ar da lui Zurli nici o șansă, dacă ar fi singur împotriva celor 4 fete

2. in eventualitatea că bănuielile mele privind zestrea genetică a lui Tessy sunt adevarate, mă tem că tocmai provocarile lui Zurli i-ar putea declanșa agresivitatea.

Vă rog sfătuiți-mă cum să procedez înainte ca lucrurile să scape de sub control.Vă mulţumesc.Oana

R: Comportamentul reprezintă  o acțiune a ansamblului unei ființe față de anumiți stimuli interni sau externi, care au ca rezultat modalitați specifice de reacție la o situație dată. Majoritatea tipurilor de comportamente au caracter de reflex condiționat și se manifestă la o anumită vârstă și s-au format de-a lungul evoluției animalului, transmis ereditar.

Comportamentul dobândit reprezintă comportamentul pe care un individ și-l însușește prin experiența individuală. Astfel fiecare specie dezvoltă un comportament specific, asigurând supraviețuirea individului în mediul înconjurător.

În funcție de necesitățile vitale, formele de comportament ale animalelor pot fi sintetizate în:

  • comportament alimentar și hidric;
  • comportamentul eliminării fecalelor și urinei;
  • comportament sexual;
  • comportament de grup sau social;
  • comportamentul somnului și al odihnei;
  • comportamentul exprimării senzațiilor;
  • comportament teritorial;
  • comportament agnostic.

Comportamentul câinilor de azi este încă influențat de comportamentul animalului sălbatic ce a fost cândva, astfel starea de agresivitate este normală, însă până la anumite limite.  Agresivitate are două mari tipuri cea ofensivă sau cea defensivă. Câinele va ataca atunci când se simte amenițat (defensiv), sau poate va iniția el contactul (ofensiv).

Agresivitatea reprezintă o caracteristică a speciei potrivită sau nu, în funcție de context, pe care câinele o manifestă când se simte amenințat, când dorește să-și impună punctual de vedere, ca expresie a unei stări patologice, sau când i se impun anumite restricții. În anumite situații, agresivitatea reprezintă o reacție normală la o anumită solicitare de exemplu :  propria apărare, apărarea stăpânilor sau a locuinței.

Agresivitatea poate fi de mai multe tipuri:

  • agresivitatea de dominanță (ierarhică) - apare în relația dintre câini. Acest tip de agresivitate apare în contextul în care câinele dominant consideră că poziția de "conducere" îi este amenințată, chiar dacă este vorba despre "haita" cu care conviețuiește de ceva timp. Un câine care a ocupat o poziție dominantă în cadrul familiei poate deveni agresiv cu membrii familiei atunci când este deranjat de la masă, de la somn sau din locul lui preferat etc.
  • agresivitatea de iritare - este, în general, declanșată de durere, foame, sete, dacă este pedepsit, dacă se continuă contactul fizic cu animalul, în ciuda faptului că el nu mai este de acord. Acest tip de agresiune apare de obicei la câinii dominanți. Atunci când acest tip de agresivitate apare brusc, la câinii educați, ne putem gândi la diverse afecțiuni ce îi pot provoca discomfort, cum ar fi diverse afecțiuni organice, probleme ale organelor de simț precum otite, surditate, cecitate etc.
  • agresivitatea teritorială - apare atunci când un animal străin pătrunde pe teritoriul câinelui dominant sau teritoriul haitei acestuia.
  • agresivitatea maternală este dată de statusul hormonal și dispare odată cu eliminare puilor.
  • agresivitatea provocată de prezența hranei;
  • agresivitatea posesivă - se manifestă prin protejarea obiectelor personale, jucării, vase de hrană sau apă etc.
  • agresivitatea de prădător - este declanșată de foame;
  • agresivitatea de frică - apare mai ales în situațiile în care animalul nu se poate apăra sau nu poate fugi;
  • agresivitatea din joacă - este mai frecvent întâlnită la puii de câine și la câinii cu un temperament mai vioi.

Pentru a preveni dezvoltarea unui comportament agresiv, trebuie să aveți în vedere:

  • stabilirea unei ierarhii de dominanță, proprietar-câine - puteți citi mai multe amănunte despre subiectul acesta pe site-ul magazinului Maxi Pet  şi găsiţi mai multe informaţii în următorul articol Educarea caţelului pentr recunoaşterea masculului alpha .
  • să se reducă permisivitatea anumitor activitați ale animalului - cerșitul la masă, săritul pe oameni, lingere feței stăpânului etc.
  • socializarea timpurie a câinelui cu oamenii și animalele;
  • cursuri de dresaj unde animalul să învețe măcar comenzile de bază.

 

Majoritatea  școlilor de dresaj încurajează persoanele care își iau  un caine să îl dreseze, pentru ca acesta să știe că nu ocupă poziția dominantă, iar liderul haitei este stapânul. Un câine astfel dresat va fi mult mai ascultator și chiar deloc agresiv deoarece își acceptă statutul de subordonat în cadrul familiei. Astfel Dvs. ați putea asigura câteva ore de dreasaj pentru câțelul ceva mai mic ca vârstă, pentru nu a mai răspunde caracterului dominant al seniorului familiei. De asemenea, ați putea merge să o strerilizați pe aceasta, însă trebuie să aveți în vedere, că există cazuri în care temperamentul agresiv nu va fi diminuat în urma castrării. 

Este bine să luați în considerare, să mergeți la un consult cu seniorul, să nu fie cazul unei agresivități de iritare, generate de diverse afecțiuni ce pot provoca durere, discomfort.   

Laura Dorca, dr. med. vet.

Lasă un comentariu

Comentariile trebuie aprobate înainte de a fi postate.