Întreabă Veterinarul!

  Ioana Mitran, dr. med. vet. MAXI PET Str. Sibiului, nr.10 Șelimbăr, Jud. Sibiu, Șelimbăr Î: Salut,  Broscoiul meu de 2 ani a intrat în călduri și de 2 săptămâni mănâncă foarte putin, înainte era un mâncăcios. Întrebarea mea e: în perioada de împerechere refuza sa manance sau are o alta problema și trebuie sa îl duc la veterinar?  R:  Broaștele, indiferent de tipul lor (amfibian sau reptilă), nu manifestă modificări de comportament care să corespundă cu instalarea perioadei de împerechere. Lipsa apetitului poate fi o consecință a instalării hibernării consecutiv scăderii temperaturii ambientale și a apei sau poate avea o cauză patologică pentru care se impune realizarea unui control medical în cadrul unei clinici specializate pe patologia acestor animale.

  Ioana Mitran, dr. med. vet.MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti  Î: Buna ziua! De curând am achiziționat două broscuțe țestoase micuțe. Una dintre ele doarme foarte mult încă de când era in pet shop. Am înțeles că intră în hibernare atunci când temperatura optimă scade. Broscuțele mele se află într-un acvariu mai mic (este descoperit, ca o tavă cu pereții mai înalți, din plastic) care are și o insuliță. Le schimb apa cam la 2-4 zile și la o temperatura de 28 de grade. Întrebarea mea este dacă ar trebui să achiziționez o lampă care să le mențină temperatura optimă și ce lampă ar trebui? Va multumesc! R:  Ţestoasele se păstrează în acvarii/terarii spaţioase în care au obligatoriu o porţiune de „pământ” unde să se poată usca şi să lenevească la soare sau la lumina unui bec special. Pe fundul acvariului puteţi aşeza nisip pentru că ţestoaselor le place să-l răscolească. Din cauza faptului că excrementele ţestoaselor sunt mai însemnate cantitativ, în comparaţie cu peştii de exemplu, va trebui să schimbaţi mai des apa. Pentru că ţestoasele sunt vieţuitoare subtropicale, ele au nevoie de un încălzitor, iar temperatura apei trebuie să atingă 25°C. Pentru menținerea temperaturii constante a apei se pot utiliza încălzitoare speciale. Acestea se aleg în funcție de volumul de apă și de temperatura necesară.Puteţi să decoraţi acvariile cu plante artificiale, pietre, etc. Dacă nu aveţi posibilitatea să ţineţi acvariul în lumina soarelui, ceea ce le este indispensabil, trebuie să achiziţionaţi lămpi speciale ce simulează reflectarea razelor solare. Pentru menținerea temperaturii constante a apei se pot utiliza încălzitoare speciale. Acestea se aleg în funcție de volumul de apă și de temperatura necesară.Calitatea apei trebuie testată periodic pentru a ne asigura că toți parametrii sunt în limitele corespunzătoare. Apa nu trebuie să conțină amoniac sau nitriți. Apa de la robinet este bine să fie lăsată minim 24 ore la declorinat înainte de a fi adăugată în acvaterariu sau trebuie adaugată soluție specială pentru neutralizarea clorului.Pentru a menține apa curată mai mult timp, puteți folosi granulele JBL Easy Turtle.Temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între 25-32°C. Temperaturi mai mici sau mai mari provoacă stres broscuțelor, respectiv scăderea imunității - ceea ce le predispune la îmbolnăviri.Dacă nu aveți posibilitatea de a lasă broscuța direct lumina soarelui (nu prin geam), atunci este necesar să achiziționați o lampă cu ultraviolete, cum ar fi EXO TERRA Bec pentru terariu Repti Glo 5.0 25W. Becul va fi așezat deasupra zonei de uscat din acvaterariu și aprins câte 6-8 ore pe zi.În momentul depistării unei țestoase bolnave, prima acțiune pe care o vom avea în vedere va fi ridicarea sau scăderea temperaturii la cea optimă, crescând sau scăzând cu 2-4 °C pe zi, până la atingerea valorilor normale. Acest lucru este necesar pentru a favoriza mecanismele de apărare și scăderea rezistenței germenilor. Foarte important este ca atunci când am constatat că broasca țestoasă este bolnavă să nu o lăsăm să hiberneze, deoarece scăderea temperaturii amplifică agravarea unor tulburări, cum ar fi pneumoniile, septicemiile, etc.În momentul scăderii temperaturii apei și a mediului ambiant broasca țestoasă va intra în hibernare, își va încetini metabolismul, astfel aceasta va avea mai puțină activitate fizică și se va hrăni mai puțin.Dacă în condiții naturale țestoasele își asigură în general toate elementele nutritive necesare organismului, nu același lucru se întâmplă în captivitate, unde beneficiază numai de ceea ce le oferă crescătorul o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Dezechilibrul întâlnit mai frecvent în alimentația țestoaselor este datorat unor alimente sărace în principii nutritivi, săruri minerale și vitamine sau a unei alimentații monotone pe o durată mai lungă de timp. Cel mai frecvent se întâlnesc carențele în vitamine, care se pot combate printr-o alimentație cât mai variată și în concordanță cu cerințele biologice ale speciei, la care, dacă este necesar, se adaugă un supliment vitamino-mineral. În acest sens puteți să utilizați suplimente nutritive special concepute pentru broscuțe. De asemenea, se poate aplica direct pe piele și pe carapace Vitamina A Uleioasă.Pentru o dietă echilibrată, includeți în alimentația broscuțelor frunze de păpădie, salată verde cu frunze crețe, dovlecei, salata cu frunze roșii, butași de plante de acvariu sau chiar plante de acvariu cum ar fi Elodea spp. sau Anacharis spp. În cazul în care starea broscuței nu se îmbunătățește sau, din contră, se înrăutățește, vă recomandăm să vă duceți cu ea la un cabinet medical specializat pe patologia acestor animale pentru realizarea unui consult medical și administrarea unui tratament corespunzător.

Valentina Tudor, dr. med. vet. MAXI PET Str. Sibiului, nr.10 Șelimbăr, Jud. Sibiu, Șelimbăr   Î: Am 2 broscute Harta de Mississippi si una din ele are ochisorii lipiti, da cu labuta pe la ochisori, este apatica si nu mananca. Interesant este ca stau impreuna si una este bolnava, apatica, nu mananca, are ochii lipiti, doarme toata ziua, iar cealalta nu are nimic, adica mananca, are energie, inoata.Precizez ca au incalzitor in acvariu, au lampa UV, dar nu stiu din ce cauza una are probleme si cealalta nu.Ma puteti ajuta, va rog? Multumesc frumos! R:  Există o mare varietate de factori care pot influența negativ sănătatea broaștelor țestoase. La acestea se pot întâlni două probleme distincte în patologia ochilor: tumefierea (umflarea) pleoapelor sau infecții bacteriene ale ochilor. Infecția bacteriană poate apărea solitar sau împreună cu tumefierea pleoapelor. Lăsate netratate, infecțiile oculare pot trece ușor la nivelul căilor respiratorii superioare și pot determina infecții respiratorii severe sau chiar septicemii.Afecțiunile oculare pot avea mai multe cauze:• hipovitaminoza A• infecții bacteriene• traumatisme• condiții necorespunzătoare de întreținere.Tumefierea pleoapelor este unul dintre primele semne ale carenței în vitamina A, alături de afecțiunile renale, iar în stadiul final apar umflături la nivelul membrelor. Tratamentul constă în aplicarea unor unguente oftalmice ce conțin vitamina A și administrarea unor rații bogate în vitamina A. Administrarea acesteia nu trebuie să fie excesivă deoarece și hipervitaminozele sunt periculoase. Dacă vitamina este sub formă injectabilă, o puteți injecta în bucățele mici de carne pe care i le administrați ulterior broscuței.Pentru o dietă echilibrată, includeți în alimentația broscuței frunze de păpădie, salată verde cu frunze crețe, dovlecei, salata cu frunze roșii, butași de plante de acvariu sau chiar plante de acvariu cum ar fi Elodea.Infecțiile pot fi cauzate de bacterii din genurile Aeromonas sau Pseudomonas spp. În această situație, tratamentul constă în administrarea de antibiotic injectabil.Calitatea apei trebuie testată periodic (există teste speciale, cum ar fi cele de la JBL sau de la Sera). Apa nu trebuie să conțină amoniac sau nitriți. Apa de la robinet este bine să fie lăsată minim 24 ore la declorinat înainte de a fi adăugată în acvaterariu sau trebuie adaugată soluție Tetra Repto Safe. Pentru a menține apa curată mai mult timp, puteți folosi granulele JBL Easy Turtle. Temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între 25-32°C. Temperaturi mai mici sau mai mari provoacă stres broscuțelor, respectiv scăderea imunității - ceea ce le predispune la îmbolnăviri.În momentul depistării unei țestoase bolnave, prima acțiune pe care o vom avea în vedere va fi ridicarea sau scăderea temperaturii la cea optimă, crescând sau scăzând cu 2-4 °C pe zi, până la atingerea valorilor normale. Acest lucru este necesar pentru a favoriza mecanismele de apărare și scăderea rezistenței germenilor. Foarte important este ca atunci când am constatat că broasca țestoasă este bolnavă să nu o lăsăm să hiberneze, deoarece scăderea temperaturii amplifică agravarea unor tulburări, cum ar fi pneumoniile, septicemiile etc.Un alt element pe care trebuie să-l avem în atenție este lumina, care prin efectul ultravioletelor stimulează diferitele funcții ale organismului și în primul rând pe cele neuroendocrine. În acest sens, ținând cont și de comportamentul speciei, animalele vor fi așezate la soare sau se va utiliza o lampă cu ultraviolete, fără a depăși 10-25 de minute pe zi.La administrarea medicamentelor pe cale bucală se va avea în vedere ca acestea să se dilueze cu apă numai în momentul utilizării lor. De asemenea, ele pot fi amestecate în furaje.Tratamentul trebuie instituit la sfatul medicului veterinar curant și depinde de factorul declanșator al afecțiunii.

Medic veterinar, MAXI PET Str. Sibiului, nr.10 Șelimbăr, Jud. Sibiu, Șelimbăr  Î:        Bună! Tocmai  am primit primul meu cameleon. Momentan, am două șopârle Gecko Leopard. Femela o am de 4 ani. Masculul, pe care l-am cumpărat recent este adult, dar nu sunt sigur de vârsta lui. Totuși, ce vreau să înterb este dacă lumina UV și lampa de căldură trebuie să fie aprinse toată ziua? M-am tot lovit de informații contradictorii - unii spun că lampa de căldură trebuie lăsată aprinsă toată ziua, alții că UVul trebuie aprins, tot așa, toată ziua, alții spun că trebuie oprite amândouă după 12 ore. Multă confuzie... multă, multă confuzie.  R:      Exemplarele adulte sunt destul de rezistente si suporta relativ usor fluctuatiile termice (ideal ar fi 30-35 de grade), in masura in care acestea nu dureaza o perioada prea lunga. In timpul noptii, scadeti temperatura cu cateva grade, pentru a permite incetinirea metabolismului cameleonilor. Iarna puteti sa micsorati putin temperatura ambientului si sa incetiniti treptat ritmul de hranire. Puii de Cameleon nu suporta prea bine temperaturile ridicate (pentru ei, ideal ar fi un maxim de 30 de grade) si trebuie sa fiti foarte atenti sa nu supraincalziti terariul. In cazul unor fluctuatii este de preferat o temperatura mai scazuta decat una prea ridicata.             Păstrați o lampă de căldură în partea de sus a cuștii cameleonului cu o piatra la cativa cm sub ea. Noaptea, toate luminile ar trebui sa fie stinse, permitand 12 ore de intuneric si cum am spus mai sus, temperaturile ar trebui sa fie un pic mai scazute.            Cel mai important lucru pentru camelioni este apa, acestia nu beau din vase, deci trebuie sa pulverizati in cusca o ceata fina, care sa imite ploaia. Umiditate ambientală trebuie sa fie de cel puțin 40% și până la 70%.

  Medic veterinar - MAXI PET Bd. Chimiei, nr. 2 (zona comerciala, intersectie Bd.Tudor Vladimirescu cu Bd.Chimiei), Iasi   Î:        Bună ziua! Avem o tarantulă de un an și două luni. Am cumpărat-o de 2 cm. Între timp a năpârlit de 3 ori. De aseară a început procesul de năpârlire și de vreo 5-6 ore este în aceeași fază. Îngrijorarea mea constă în faptul că ultima pereche de picioare, cea de lângă abdomen, nu a ieșit încă. Scheletul de pe abdomen este crăpat mai mult de jumătate. Nu știu dacă este ok sau durează mai mult procesul deoarece a mai crescut? Celelalte năpârliri au decurs mult mai rapid. Aș putea face ceva să o ajut? Mulțumesc! R:      La fel ca toate artropodele, tarantulele pe măsura ce cresc năpârlesc periodic, pentru îndepărtarea vechiului exoschelet și ieșirea la suprafața a unuia nou, mai încăpător. Daca nu sunt îndeplinite anumite condiții de năpârlire, fenomenul se poate solda cu pierderea vieții păianjenului. Cel mai important parametru care trebuie respectat este umiditatea. Umiditatea este esențială pentru tarantula toata perioada vieții, și cu atât mai mult în timpul năpârlirii.              De altfel este principala cauza de deces la tarantule în timpul năpârlirii. Tarantula se folosește de apa înmagazinată pentru a desprinde vechiul exoschelet (exuvia). Păianjenul își va dirija toată rezerva de lichide în diverse segmente ale corpului pentru a creste presiune în acestea și astfel exoscheletul de deasupra se va fisura, facilitând eliminarea lui.O tarantulă deshidrată nu va avea nici forța, nici mijloacele să își elimine exoscheletul, ramând prinsă în capcana propriului înveliș. Daca ați observat că păianjenul a pătruns în perioada năpârlirii, asigurați-vă că umiditatea se afla la parametrii optimi. Folosiți un spray cu apă călduța și pulverizați cu generozitate pe pereții terariului și pe substrat.              Tarantulele năpârlesc stând pe spate, așa că dacă vă găsiți păianjenul astfel nu vă impacientați.            Păianjenul își va săpa în substrat un mic jgheab în care se va poziționa pe spate. Unele exemplare își tapetează acest locaș cu pânza și/sau perișori. Își va pompa fluidele corporale în zona abdomenului, locul unde exuvia va crapă prima oara, de-o parte și de alta a abdomenului. Prin mișcări aproape imperceptibile va continua să pompeze lichid la nivelul membrelor, pentru a le elibera. Din când în când își va flexa cate un membru care va fi astfel liber. Năpârlirea propriu-zisa poate dura de la câteva zeci de minute pana la câteva ore.           În acest caz se poate ajuta tarantula prin fixarea unei cantități mici de glicerina pe exoschelet care va determina slăbirea acestuia si va da posibilitatea trecerii libere a picioarelor.Când va fi terminat, tarantula se va rostogoli pe o parte, lăsând în urma „haina” veche. O tarantula proaspăt năpârlită are un aspect „cauciucat”, neted. În următoarele zile își va flexa membrele și își va întări noul exoschelet.             Năpârlirea se produce și la nivelul colților, astfel noii colți sunt albi și elastici. Pana nu se întăresc, păianjenul nu va putea și nu va dori să mănânce. Această perioadă poate fi de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de vârstă. În acest interval se interzice manipularea tarantulei care este foarte vulnerabilă, slăbită și suficient stresată.             O tarantulă adultă năpârlește o dată la 1-2 ani. În schimb tineretul, datorită ratei mari de creștere, poate năpârli chiar lunar. În cazul lor procesul este mai facil, mai rapid, micuții putându-se hrăni a 2-a zi după năpârlire. O proprietate fascinantă a năpârlirii este regenerarea. O tarantulă care și-a pierdut anterior un picior, după năpârlire îl va avea la loc, însă de multe ori se întâmplă sa fie mai mic decât celelalte și nefuncțional.            Dacă după aceste recomandări ,vedeți că tarantula nu năpârlește complet, pentru a nu pune în pericol viața acesteia, vă recomandăm să mergeți cu ea la un cabinet veterinar specializat pe animale exotice.