Întreabă Veterinarul!

Medic veterinar - MAXI PET Str. Sibiului, nr.10 Șelimbăr, Jud. Sibiu, Șelimbăr   Î:  Am un motan de 3 ani jumatate si vreau sa il castrez deoarece a inceput sa-mi marcheze prin casa. Daca merg la clinica si ii fac analizele de sange de globule albe si ekg este de ajuns ca sa stiu ca din punct de vedere al sanatatii e ok? Precizez ca anestezia se va face cu masca inhalstorie si metoda de castrare va fi cea minim invaziva. R: Castrarea masculilor este o intervenție chirurgicală prin care sunt îndepărtate testiculele acestuia. Este o operație ireversibilă. Odată făcută intervenția, motanul nu va mai putea avea pui niciodată. Castrarea se face dintr-o serie de motive. Avantajele castrării : -pentru marea majoritate a proprietarilor faptul că animalul nu va mai putea avea pui este principalul motiv pentru care optează pentru castrare;-reducerea mirosului și a comportamentului de marcare a teritoriului cu urină;-reducerea comportamentului agresiv cu alți motani;-reduce riscul de a contacta o serie de boli cum ar fi leucemia felină, imunodeficienţa felină și peritonita infecțioasă felină.-reducerea riscului de suferi diverse accidente. În cazul pisicilor care au acces afară se reduce riscul de fi lovite de mașini, de a fi mușcate de câini etc.-reducerea riscului de apariție a cancerului, testosteronul fiind principalul factor în declanșarea proceselor tumorale în special cele de la nivel testicular. Cu cât intervenția este făcută mai devreme cu atât riscul de apariție a bolii este mai redus, inclusiv pentru bolile prostatei. Castrarea este recomandată la vârsta de 4-6 luni.-reducerea riscului de apariție a unor tulburări metabolice;-reducerea suprapopulării.Dezavantajele castrării: -este o intervenție chirurgicală simplă, însă care totuși necesită anestezie. Un număr foarte mic de animale au probleme la anestezie sau în timpul recuperării postoperatorii însă, cu ajutorul personalului calificat, cu o supraveghere atentă, riscul se reduce foarte mult, dar nu poate fi eliminat complet. Cu cât animalul este mai tânăr cu atât riscul de a apărea complicații este mai mic.-riscul de a lua în greutate. Cu o evidentă atentă a greutății animalului și cu un management nutrițional potrivit nu este nici un motiv pentru care animalul să ia în greutate după castrare.-riscul de manifesta obstrucții uretrale, însă cu o dietă potrivită se poate preveni formarea de cristale în urină. Există diete special create pentru pisici castrate care au rolul de a preveni, pe de o parte, formarea de cristale în urină și, pe de altă parte, îngrășarea. Punând în balanță beneficiile și dezavantajele castrării, aceasta se înclină în favoarea castrării, excepție făcând animalele folosite la reproducție.  La masculii procedura de castrare e foarte simpla. Sunt necesare două incizii mici la nivelul sacilor testiculari. Îndepărtarea testiculelor se face foarte rapid. Datorita dimensiunii mici a inciziei de cele mai multe ori nici nu e necesara sutura. Imediat după operație motanul poate fi luat acasă. Se recomanda supraveghere din partea stăpânului în primele 24 de ore.  Cea mai bună decizie în privința sterilizării o puteți lua împreună cu medicul veterinar curant, acesta cunoaște cel mai bine istoricul pisicii dumneavoastră și vă poate ajuta să luați decizia cea mai bună atât pentru dumneavoastră cât și pentru motanul dumneavoastră.

Medic veterinar - MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti   Î:  Bună seara! As dori sa va adresez o intrebare referitor la pisica mea, am observat ca de cam 2 saptamani are tusa seaca de vreo 2-3 ori pe zi si dupa revine la normal, apetit are si se comporta normal, este jucausa. Oare care ar putea cauza? Va multumesc anticipat! R:  Tusea este un simptom ce poate fi corelat cu o serie de patologii diverse și poate avea mai multe cauze. Aceasta poate fi consecința inhalării unor gaze iritante, poate fi determinata de infecții ale căilor aeriene superioare, de paraziți ai aparatului respirator sau prezența diverselor formațiuni la acest nivel. Tusea poate să apară și în cazul existenței unui obstacol în căile aeriene. Altă cauză a tusei este evoluția unui proces inflamator la nivelul căilor aeriene. Acesta se poate localiza la nivelul laringelui, traheei, bronhiilor sau a plămânului, astfel putând-se diagnostica laringita, traheita, bronșita sau pneumonia. Inflamația la acest nivel poate fi rezultatul acțiunii unor factori alergici, iritanți, infecțioși, parazitari etc. Diagnosticul în aceste cazuri se pune în urma realizării unui consult medical veterinar general completat de realizarea unor analize de sânge și/sau a unor investigații imagistice (ecografie, radiografie). Recomandarea noastră este de a se efectua un control la medicul veterinar curant pentru a se putea stabili cu exactitate cauzele acestei tuse și pentru a se putea efectua tratamentul corespunzător.  

 Medic veterinar - MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua, intrebarea mea ar fi următoarea: aseară când am ajuns acasă am văzut ca pisica mea se linge destul de des in zona genitală si la litieră merge destul de des, stă multișor si face puțin treaba mică. Are vreo problema urinară oare? De mâncat ,mănâncă bine, bea si apă. E si jucăușă, de la 3 noaptea are chef de joacă și a început să fie destul de vorbareață. Ce imi recomamdați ? Mulțumesc.R: Vă recomandăm efectuarea unor analize pentru urină. Este posibil ca animăluțul dvs. să aibă pietre/nisip la nivelul vezicii urinare sau anumite afecțiuni ale rinichiului.Poate fi vorba despre o afecțiune numită urolitiază. Această afecțiune se caracterizează prin formarea de nisip sau chiar pietre (calculi sau uroliți) în tractul urinar, la nivelul rinichilor, ureterelor sau a vezicii urinare. Cel mai frecvent apare la nivelul vezicii. Calculii apar ca urmare a suprasaturării urinei cu anumite minerale. Factorii favorizanți sunt: • concentrațiile crescute ale anumitor minerale, • modificările pH-ului urinar (acidifiere sau alcalinizare), • concentrație crescută a urinei, • prezența sau absența unor stimulatori ai formării de cristale. Denumirea calculilor este stabilită în funcție de mineralul ce predomină în compoziție. Este necesară identificarea cristalelor pentru a se stabili un tratament adecvat în funcție de tipul de cristale. Factorii care contribuie la dezvoltarea uroliților sunt: • factori genetici • modificările compoziției hranei și a aportului hidric • boli metabolice • boli congenitale • infecțiile bacteriene de la nivelul tractului urinar. Litiaza urinară este suspectată la animăluțele care prezintă sau nu hematurie (urinare cu sânge), disurie (urinare dificilă, dureroasă) și anurie (absența totală a urinării consecutiv obstrucției uretrei). Calculii pot migra în partea inferioară a tractului urinar determinând obstrucție și boala tractului urinar inferior. De asemenea se mai întâlnește prezența durerii abdominale. În cazul în care blocajul nu este rezolvat se poate ajunge la complicații grave, incluzând ruptura vezicii urinare și pătrunderea conținutului acesteia în cavitatea abdominală. Simptomele diferă în funcție de tipul cristalelor, de localizarea acestora, de caracteristicile fizice ale pietrelor (dacă sunt netede sau au suprafața neregulată) și de prezența infecțiilor bacteriene suprapuse. Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei și pe baza examenelor paraclinice (sediment, urocultura, ecografie etc). Tratamentul poate să includă una sau mai multe din următoarele indicații: • tratamentul infecțiilor bacteriene prin administrarea de antibiotice și antiseptice urinare. Se recomandă realizarea unei uroculturi pentru identificarea speciilor bacteriene implicate precum și o antibiogramă pentru a alege antibioticul cel mai potrivit. Repetarea uroculturii se va realiza la 5-7 zile după terminarea tratamentului cu antibiotic, pentru a se asigura vindecarea infecției bacteriene. • îndepărtarea pietrelor prin intervenții chirurgicale sau prin tratament dietetic. Dacă se încearcă o dietă sau nu, depinde de starea generală de sănătate a animalului, de tipul cristalelor, de localizarea și numărul calculilor și dimensiunea acestora. În majoritatea cazurilor de oxalați de calciu tratamentul este chirurgical și constă în îndepărtarea calculilor. Atunci când calculii sunt de dimensiuni mici se instituie un tratament dietetic administrându-se diete alimentare specifice, care au un conținut ridicat de magneziu. Se stimulează ingerarea de apă înainte și după mese, ajutând astfel la dizolvarea calculilor. Gamele de diete veterinare- și suplimente pentru probleme urinare sunt: - Advance VD Urinary – hrană uscată pentru pisici ce suferă de afecțiuni ale tractului urinar inferior legate de cristalele de struviți (fosfat de amoniu și magneziu), struviți urolitiazici - Integra Cat Protect Urinary – hrană umedă cu curcan, pui sau vită și fără cereale - Hill's PD Feline C/D cu Pui sau cu Pește Oceanic – hrană uscată și umedă pentru reducerea recurenţei calculilor de tip struvit (boala tractului urinar inferior) - Hill's PD Feline S/D – hrană uscată și umedă pentru dizolvarea calculilor urinari la pisici - Hill's Metabolic + Urinary – hrană uscată și umedă pentru controlul greutății și ținerea sub control a Bolilor Tractului Urinar Inferior la Pisică (BTUIP), inclusiv cristale sau calculi urinari, dopuri uretrale și cistită idiopatică precum și pentru dizolvarea struviţilor - Purina Veterinary Diets Feline UR Urinary St/Ox – hrană uscată și umedă ce asigura dieta alimentară în cazul depunerilor de struviți la nivelul tractului urinar - Royal Canin VD Urinary S/O High Dilution – hrană uscată cu proprietăți de acidifiere a urinei şi nivelul scăzut de magneziu pentru dizolvarea calculilor urinari pe bază de struvit și reducerea recurenței acestora - Royal Canin VD Urinary S/O – hrană uscată și umedă cu proprietăți de acidifiere a urinei și nivelul scăzut de magneziu pentru dizolvarea calculilor urinari pe bază de struvit şi reducerea recurenței acestora. Suplimente nutritive ce pot fi oferite pentru probleme urinare sunt: - RxVitamins Cranberry - supliment botanic cu proprietati anti-infecțioase pentru tractusul urinar, profilactic și terapeutic în combaterea calculilor urinari de tip brushite (fosfați acizi de calciu) și struvite (fosfați de amoniu-magneziu) - ORME Naturali Pastă Struvipet - adjuvant pentru acidificarea urinii la câini și pisici. Poate fi vorba și despre prezența unei cistite sau a unei infecții urinare ce determină urinări dese, cu semne de durere, uneori cu striuri de sânge. Trebuie stimulat consumul de apă: • puneți întotdeauna la dispoziție un castron cu apă - animalele de companie trebuie să aibă acces la apă proaspătă și curată pe tot parcursul zilei. • schimbați apa des. • asigurați-vă că bolul este suficient de mare - pisicilor le plac castroanele încăpătoare. Dacă mustățile lor ating marginile castronului, e puțin probabil că vor bea din el. Mustățile sunt organe sensibile, iar pisicilor le displace senzația resimțită la frecarea acestora de marginile bolului. • Luați în calcul apa curgătoare - exista in magazinele de specialitate diverse fântâni pentru pisici, care datorita fluxului proaspăt de apă, acestea reprezintă o modalitate excelentă de a încuraja pisica sa bea mai multă apa • Treceți la mâncare cu umiditate mai ridicată . Cea mai de succes terapie pentru calculii și cristalele de struvit este profilaxia- alimentația corectă și asigurarea unui consum suficient de apă la câini și la pisici. Pentru a vă asigura ca animalul nu urinează des din cauze unei afecțiuni prezente la nivelul aparatului urinar este recomandată realizarea unui consult la un cabinet veterinar, precum și realizarea unor analize de sânge (hematologie și biochime) și de urină (sumar și sediment). Pe baza rezultatelor obținute, medicul veterinar va putea pune un diagnostic de certitudine și va putea prescrie un tratament adecvat. Este posibil ca animăluțul dvs. să aibă pietre/nisip la nivelul vezicii urinare sau anumite afecțiuni ale rinichiului.

Medic veterinar - MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua, intrebarea mea ar fi următoarea: aseară când am ajuns acasă am văzut ca pisica mea se linge destul de des in zona genitală si la litieră merge destul de des, stă multișor si face puțin treaba mică. Are vreo problema urinară oare? De mâncat ,mănâncă bine, bea si apă. E si jucăușă, de la 3 noaptea are chef de joacă și a început să fie destul de vorbareață. Ce imi recomamdați ? Mulțumesc.R: Vă recomandăm efectuarea unor analize pentru urină. Este posibil ca animăluțul dvs. să aibă pietre/nisip la nivelul vezicii urinare sau anumite afecțiuni ale rinichiului.Poate fi vorba despre o afecțiune numită urolitiază. Această afecțiune se caracterizează prin formarea de nisip sau chiar pietre (calculi sau uroliți) în tractul urinar, la nivelul rinichilor, ureterelor sau a vezicii urinare. Cel mai frecvent apare la nivelul vezicii. Calculii apar ca urmare a suprasaturării urinei cu anumite minerale. Factorii favorizanți sunt: • concentrațiile crescute ale anumitor minerale, • modificările pH-ului urinar (acidifiere sau alcalinizare), • concentrație crescută a urinei, • prezența sau absența unor stimulatori ai formării de cristale. Denumirea calculilor este stabilită în funcție de mineralul ce predomină în compoziție. Este necesară identificarea cristalelor pentru a se stabili un tratament adecvat în funcție de tipul de cristale. Factorii care contribuie la dezvoltarea uroliților sunt: • factori genetici • modificările compoziției hranei și a aportului hidric • boli metabolice • boli congenitale • infecțiile bacteriene de la nivelul tractului urinar. Litiaza urinară este suspectată la animăluțele care prezintă sau nu hematurie (urinare cu sânge), disurie (urinare dificilă, dureroasă) și anurie (absența totală a urinării consecutiv obstrucției uretrei). Calculii pot migra în partea inferioară a tractului urinar determinând obstrucție și boala tractului urinar inferior. De asemenea se mai întâlnește prezența durerii abdominale. În cazul în care blocajul nu este rezolvat se poate ajunge la complicații grave, incluzând ruptura vezicii urinare și pătrunderea conținutului acesteia în cavitatea abdominală. Simptomele diferă în funcție de tipul cristalelor, de localizarea acestora, de caracteristicile fizice ale pietrelor (dacă sunt netede sau au suprafața neregulată) și de prezența infecțiilor bacteriene suprapuse. Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei și pe baza examenelor paraclinice (sediment, urocultura, ecografie etc). Tratamentul poate să includă una sau mai multe din următoarele indicații: • tratamentul infecțiilor bacteriene prin administrarea de antibiotice și antiseptice urinare. Se recomandă realizarea unei uroculturi pentru identificarea speciilor bacteriene implicate precum și o antibiogramă pentru a alege antibioticul cel mai potrivit. Repetarea uroculturii se va realiza la 5-7 zile după terminarea tratamentului cu antibiotic, pentru a se asigura vindecarea infecției bacteriene. • îndepărtarea pietrelor prin intervenții chirurgicale sau prin tratament dietetic. Dacă se încearcă o dietă sau nu, depinde de starea generală de sănătate a animalului, de tipul cristalelor, de localizarea și numărul calculilor și dimensiunea acestora. În majoritatea cazurilor de oxalați de calciu tratamentul este chirurgical și constă în îndepărtarea calculilor. Atunci când calculii sunt de dimensiuni mici se instituie un tratament dietetic administrându-se diete alimentare specifice, care au un conținut ridicat de magneziu. Se stimulează ingerarea de apă înainte și după mese, ajutând astfel la dizolvarea calculilor. Gamele de diete veterinare- și suplimente pentru probleme urinare sunt: - Advance VD Urinary – hrană uscată pentru pisici ce suferă de afecțiuni ale tractului urinar inferior legate de cristalele de struviți (fosfat de amoniu și magneziu), struviți urolitiazici - Integra Cat Protect Urinary – hrană umedă cu curcan, pui sau vită și fără cereale - Hill's PD Feline C/D cu Pui sau cu Pește Oceanic – hrană uscată și umedă pentru reducerea recurenţei calculilor de tip struvit (boala tractului urinar inferior) - Hill's PD Feline S/D – hrană uscată și umedă pentru dizolvarea calculilor urinari la pisici - Hill's Metabolic + Urinary – hrană uscată și umedă pentru controlul greutății și ținerea sub control a Bolilor Tractului Urinar Inferior la Pisică (BTUIP), inclusiv cristale sau calculi urinari, dopuri uretrale și cistită idiopatică precum și pentru dizolvarea struviţilor - Purina Veterinary Diets Feline UR Urinary St/Ox – hrană uscată și umedă ce asigura dieta alimentară în cazul depunerilor de struviți la nivelul tractului urinar - Royal Canin VD Urinary S/O High Dilution – hrană uscată cu proprietăți de acidifiere a urinei şi nivelul scăzut de magneziu pentru dizolvarea calculilor urinari pe bază de struvit și reducerea recurenței acestora - Royal Canin VD Urinary S/O – hrană uscată și umedă cu proprietăți de acidifiere a urinei și nivelul scăzut de magneziu pentru dizolvarea calculilor urinari pe bază de struvit şi reducerea recurenței acestora. Suplimente nutritive ce pot fi oferite pentru probleme urinare sunt: - RxVitamins Cranberry - supliment botanic cu proprietati anti-infecțioase pentru tractusul urinar, profilactic și terapeutic în combaterea calculilor urinari de tip brushite (fosfați acizi de calciu) și struvite (fosfați de amoniu-magneziu) - ORME Naturali Pastă Struvipet - adjuvant pentru acidificarea urinii la câini și pisici. Poate fi vorba și despre prezența unei cistite sau a unei infecții urinare ce determină urinări dese, cu semne de durere, uneori cu striuri de sânge. Trebuie stimulat consumul de apă: • puneți întotdeauna la dispoziție un castron cu apă - animalele de companie trebuie să aibă acces la apă proaspătă și curată pe tot parcursul zilei. • schimbați apa des. • asigurați-vă că bolul este suficient de mare - pisicilor le plac castroanele încăpătoare. Dacă mustățile lor ating marginile castronului, e puțin probabil că vor bea din el. Mustățile sunt organe sensibile, iar pisicilor le displace senzația resimțită la frecarea acestora de marginile bolului. • Luați în calcul apa curgătoare - exista in magazinele de specialitate diverse fântâni pentru pisici, care datorita fluxului proaspăt de apă, acestea reprezintă o modalitate excelentă de a încuraja pisica sa bea mai multă apa • Treceți la mâncare cu umiditate mai ridicată . Cea mai de succes terapie pentru calculii și cristalele de struvit este profilaxia- alimentația corectă și asigurarea unui consum suficient de apă la câini și la pisici. Pentru a vă asigura ca animalul nu urinează des din cauze unei afecțiuni prezente la nivelul aparatului urinar este recomandată realizarea unui consult la un cabinet veterinar, precum și realizarea unor analize de sânge (hematologie și biochime) și de urină (sumar și sediment). Pe baza rezultatelor obținute, medicul veterinar va putea pune un diagnostic de certitudine și va putea prescrie un tratament adecvat. Este posibil ca animăluțul dvs. să aibă pietre/nisip la nivelul vezicii urinare sau anumite afecțiuni ale rinichiului.

Medic veterinar - MAXI PET Bd. Chimiei, nr. 2 (zona comerciala, intersectie Bd.Tudor Vladimirescu cu Bd.Chimiei), Iasi Î: Buna ziua! Cu ce imi pot hrani pisica de 5 ani care sufera de stomatita? E stilizata și e grasuta deja. Ii dădeam un pic de mancare dimineața și bobite seara, dar mi s-a recomandat sa ii dau doar mâncare umeda. Cu 2 plicuri pe zi nu se satura și miaună lângă cutia unde avea boabe. Exista ceva bobite moi? Dacă ii înmoi boabele in supa nu le mănâncă...e mofturoasa.R: Stomatita este o inflamatie cronica a mucoasei bucale si a gingiei. Poate afecta toate pisicile, dar apare mai devreme si mai sever la pisici de rasa pura (Maine Coon, siameze, persane, himalayane, birmaneze etc.).La pisici, inflamatia in special in partea caudala (partea din spate) a cavitatii bucale (orofaringe) este denumita in mod obisnuit stomatita sau stomatita orala caudala. Poate ca cel mai potrivit termen medical pentru aceasta afectiune este gingivostomatita cronica felina. Pisica se va hrăni exact ca inaite, nefiind necesara hrana speciala,gingia la feline este foarte dura(diferit de om), deasemenea masticatia este diferita, motiv pentru care pisica se poate hrani cu hrana uscata fără probleme.In cazurile de stomatita cu debut juvenil, boala raspunde destul de bine la un control medical intens. Primul aspect pe care trebuie sa ne concentram este dieta pisicii. Este fundamental sa apelam la o dieta antiinflamatoare, care elimina toate sursele potentiale de alergeni alimentari.Alimentele care trebuie eliminate imediat sunt: fructe de mare, carne de pasare, carbohidrati precum porumb, orez, cartofi si grau.Apoi va trebui sa interveniti la dinti. Daca pisica are o cantitate semnificativa de placa si tartru, este necesara o curatare profunda sub anestezie pentru a elimina toata infectia de-a lungul si sub linia gingiei. Alternativ, exista produse naturale eficiente care trebuie aplicate pe dinti, si care elimina treptat placa si tartrul. Ca recomandare ar fi conservele de la Brit obesity, iar ca hrana uscata Brit sterilised veterinary nu este o mancare semiumeda, dar este o hrana ce îi satisface toate nevoile.

 Medic veterinar - MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună dimineața, am două pisici, un băiat și o fetiță, amândoi sunt salvați de pe stradă. Fetița a fost prima adusa în casă, iar la doi ani băiatul, amândoi sunt sterilizați. Am o mare problemă cu ei, nu se acceptă deloc, se bat, se fugăresc... Băiatul este cam posesiv, tot ce este al fetei și le însușește - de la jucării până la mâncare. Va rog sa ma ajutați cu un sfat. Nu aș dori sa dau niciuna din ele. Va mulțumesc. R: Pentru a diminua din fenomenul de dominanta al masculului trebuie sa cresteti numarul de castroane cu apa, cu hrana si numarul litierelor. Trebuie sa aveti 3 din fiecare, de obicei pentru proprietarii care detin mai mult de o pisica, numarul acestor obiecte ar trebuie sa fie cu unu in plus fata de numarul felinelor detinute, asta pentru a avea acces in mod egal la nevoile fiziologice de baza, fara a exista confruntari. Cele 3 litiere trebuie pozitionate separat fara de cele 3 castroane de apa si cele 3 castroane de mancare (in timp ce se hranesc nu ar trebui sa vina miros de la litiere) . In cazul jucariilor se aplica aceeasi regula.In plus, foarte eficient este Feliway diffuser, un aparat care prezinta o rezerva de lichid atasata prin care se elibereaza treptat in mediu analogici sintetici ai feromonilor faciali (substante care se gasesc in mod natural pe fata, labutele pisicilor si care sunt secretate de acestea pentru a marca teritoriul). Acest aparat face ca pisica sa se simta in siguranta si le reduce instinctul de dominare.De asemenea, puteti pe o perioada de o luna sa administrati pisicii dominante suplimente de calmare: Kalmvet 1 capsula pe zi, ca atare direct pe gura sau lichidul din capsula aplicat pe hrana; Sanal Relax ½ tbl pentru greutate corporala < de 2,5 kg si 1 tbl pentru greutate corporala > 2.5 kg, de doua ori pe zi.Ca hrana le puteti administra Brit Veterinary Diet Calm & Stress Relief pe o perioada de 2 - 6 luni.Trebuie sa petreceti cat mai mult timp cu ele si sa vorbiti cu acestea de fiecare data cand faceti o activitate care le implica explicandu-le ceea ce faceti (cand le schimbati apa, le puneti mancare, le curati litiere, va jucati, le alintati si mangaiati etc.), treptat ele o sa inteleaga ceea ce faceti si ce doriti de la ele. Sa incercati sa nu le lasati nesupravegheate si impreuna, sa le taiati ghiarele saptamanal astfel incat sa nu se raneasca si sa tineti cont ca este normal uneori sa se joace si sa aibe comportament de dominant si dominat.Perioada de acceptare si de a le invata sa locuiasca impreuna poate tine intre 2 luni si un an.

 Medic veterinar - MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Buna ziua! Am și eu un pui de pisica în vârstă de 5 săptămâni, l-am luat în îngrijrea mea de la o zi, din păcate mămica lui și cei 2 frățiori ai lui au murit. L-am hrănit cu lapte pt pui de pisică Lactol, toate bune și frumoase până acum 2 săptămâni când a devenit o problemă haranirea la biberon, începe să sugă dar la un moment dat se oprește și sfornăie pe năsuc ca și cum ar avea ceva acolo sau că și cum i-ar venit lăptic pe năsuc, țin să menționez că atunci când se joacă sau doarme nu are această problema. Nu mai spun că în timpul suptului la biberon începe să se enerveze sa mestece tetina și să dea cu gheruțele in biberon, am zis că este timpul pt întărcare , i-am pus lăptic in castronel dar nicio șansă, intra cu lăbuțele in castron orice altceva face numai sa mănânce nu. Cu chiu cu vai mănâncă 25 de ml de lapte și îi suplimentez eu cu o jumătate de linguriță de pateuț pe care îl bag eu in guriță . Am fost la cabinetul veterinar, Dna doctor de acolo mi-a zis că nu poate să-i dea absolut nimic pt că este prea mic in greutate și că trebuie să aibă cel puțin 500 de grame, mi-a dat doar un siropel de digestie deoarece i-am spus că are scaun cam la 3 zile. Un sfat va rog frumos , ce sa fac , cum sa fac!? Va mulțumesc anticipat!R: În jurul vârstei de 5 săptămâni, premolarii pisoiului vor începe să apară, ceea ce indică faptul că este probabil gata să înceapă să încerce unele alimente umedă sau uscată. Cu toate acestea, unii pisoi pot avea nevoie de puțin mai mult timp de biberon din cauza problemelor de sănătate sau a diferențelor de greutate sau dimensiune. Încercați să îi oferiți pisoiului câteva mici cantități de hrană umedă pe un deget, o lingură sau un depresor de limbă și vedeți dacă o va accepta.Dacă este interesat să mănânce, vedeți dacă are acces la mâncarea dintr-un vas. Amintiți-vă că aceasta este o nouă abilitate pentru el, așa că multor pisoi le va fi greu să mănânce dintr-un fel de mâncare în primele câteva zile.Odată ce pisoiul a mâncat niște hrana umeda sau uscata, trebuie sa ii suplimentați cu un biberon. Hrănirea suplimentară asigură că pisoiul primește toate caloriile și nutriția de care are nevoie în această perioadă, tranziție lentă. Nu există „dragoste dură” pentru pisoi, iar dacă el nu înțelege încă cum să mănânce, va trebui totuși să suplimentați pentru a va asigura că rămâne sănătos și bine hrănit.Puteți începe prin a introduce doar o linguriță mică de hrană umedă amestecată cu lapte, permițând să se aclimatizeze la noile proteine și arome. Pe măsură ce pisoiul devine mai confortabil să mănânce hrana, veți începe să creșteți proporția, astfel încât să existe mai multă hrană umedă la fiecare hrănire. Odată ce pisoiul mănâncă cu încredere de unul singur, puteți înceta hrănirea suplimentară - este timpul să treceți complet la alimente solide! Asigurați-vă că hrăniți cu o hrană de înaltă calitate, formulată pentru pisoi și monitorizați pentru a vă asigura că nu există modificări îngrijorătoare în greutate, comportament sau stare. În acest moment, este, de asemenea, potrivit să introduceți apă într-un vas mic și puțin adânc.Nu furnizați niciodată o farfurie mare care poate pune în pericol siguranța unui pisoi mic; mențineți vasul cu apă la aproximativ 2 inci înălțime. Este normal ca pisoii să se lupte cu apa la început, dar ar trebui să bea cu încredere în 1-3 zile de la introducere. După fiecare masa ar fi bine sa îl ajutați cu un masaj pe burtică, pentru stimularea digestiei. După ce reușiți sa îl înțărcați ,puteți să îi introduceți suplimente pentru imunitate si dezvoltare cum ar fi: RX Immuno Support Pet Phos Croissance (felin), Pet Naturals Immune Support Dogs & Cat.

  Medic veterinar -  MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti      Î:         Bună ziua. Am o pisicuţă mică. Nu vrea să-şi facă treburile în litieră, dar şi le face în colţurile din casă. Vă rog frumos să mă ajutaţi cum pot rezolva această problemă. Vă mulţumesc anticipat. Andreea.   R:       Pisicile sunt în general animale foarte curate, rareori se întâmplă să nu-şi facă nevoile la litieră.           Dacă însă se întâmplă acest lucru cu siguranță există şi un motiv întemeiat. Unul dintre acestea este litiera în sine. Aceasta trebuie să fie suficient de încăpătoare, să fie mereu curată şi aşternutul să fie de preferat nisip. Pisicile pot refuza să facă la litieră şi dacă nu le place nisipul pe care îl folosiţi.              Un alt aspect este legat de afecţiunea pe care o resimte din partea dumneavoastră. Dacă mai aveţi şi alte animale, aceasta poate deveni geloasă şi, ca răzbunare, începe să-şi facă nevoile prin casă.              După cum am spus se poate întâmpla însă ca pisica să nu fie de fel foarte curată, şi atunci trebuie să depuneţi dumneavoastră un efort mai mare pentru a o obişnui cu litiera. În primul rând, după ce-şi face nevoile, puneţi fecalele în litieră şi lăsaţi-le până aceasta le va observa, după care le aruncaţi. Indicat este să folosiţi o lopaţică pentru a nu intra în contact direct cu fecalele pisicii, deoarece prin intermediul acestora se pot transmite diverse boli. Dacă totuşi nu se duce la litieră, luaţi-o dumneavoastră şi puneţi-o acolo.            În locurile în care a făcut (prin casă) este bine să folosiţi o soluţie cu enzime. Aceasta degradează toate materiile organice, eliminând orice urmă de miros(chiar dacă noi nu simţim mirosul după ce spălăm cu soluţie obişnuită, acestea îl vor simţi, deoarece simţul lor olfactiv este mult mai dezvoltat decât al nostru). Soluţiile de acest gen se găsesc în magazinele de specialitate inclusiv în Maxi Pet, unde veţi fi îndrumat de colegii noştrii.

Medic veterinar -  MAXI PET Bd. Chimiei, nr. 2 (zona comerciala, intersectie Bd.Tudor Vladimirescu cu Bd.Chimiei), Iasi Î: Buna ziua! Cu ce imi pot hrani pisica de 5 ani care sufera de stomatita? E stilizata și e grasuta deja. Ii dădeam un pic de mancare dimineața și bobite seara, dar mi s-a recomandat sa ii dau doar mâncare umeda. Cu 2 plicuri pe zi nu se satura și miaună lângă cutia unde avea boabe. Exista ceva bobite moi? Dacă ii înmoi boabele in supa nu le mănâncă...e mofturoasa. R: Stomatita este o inflamatie cronica a mucoasei bucale si a gingiei. Poate afecta toate pisicile, dar apare mai devreme si mai sever la pisici de rasa pura (Maine Coon, siameze, persane, himalayane, birmaneze etc.).La pisici, inflamatia in special in partea caudala (partea din spate) a cavitatii bucale (orofaringe) este denumita in mod obisnuit stomatita sau stomatita orala caudala. Poate ca cel mai potrivit termen medical pentru aceasta afectiune este gingivostomatita cronica felina.             Pisica se va hrăni exact ca inaite, nefiind necesara hrana speciala,gingia la feline este foarte dura(diferit de om), deasemenea masticatia este diferita, motiv pentru care pisica se poate hrani cu hrana uscata fără probleme.In cazurile de stomatita cu debut juvenil, boala raspunde destul de bine la un control medical intens. Primul aspect pe care trebuie sa ne concentram este dieta pisicii. Este fundamental sa apelam la o dieta antiinflamatoare, care elimina toate sursele potentiale de alergeni alimentari.Alimentele care trebuie eliminate imediat sunt: fructe de mare, carne de pasare, carbohidrati precum porumb, orez, cartofi si grau.Apoi va trebui sa interveniti la dinti. Daca pisica are o cantitate semnificativa de placa si tartru, este necesara o curatare profunda sub anestezie pentru a elimina toata infectia de-a lungul si sub linia gingiei. Alternativ, exista produse naturale eficiente care trebuie aplicate pe dinti, si care elimina treptat placa si tartrul.               Ca recomandare ar fi conservele de la Brit obesity, iar ca hrana uscata Brit sterilised veterinary nu este o mancare semiumeda, dar este o hrana ce îi satisface toate nevoile.

Î: Pisica mea de curand are un fel de iritatie pe cap, in zona urechii. Zilele trecute avusese o zgarietura si putin sange. Este deparazitata, sterilizata si are doi anisori. Afara iese foarte rar, adica poate o data la 2 luni si doar supravegheata, in curtea parintilor. Nu a avut niciodată boli de piele si nici nu a intrat in contact cu alte pisici. Nu se scarpina, doar ca arata foarte urat. In prima poza ii pusesem Baneocin unguent. Ma puteti ajuta cu un raspuns, o fi ceva grav? Va multumesc!   R: Micozele sunt afecțiuni frecvente la pisici și căței, asociate cu un sistem imunitar slăbit. Cele mai importante ciuperci implicate în patogeneză sunt Trichophyton mentagrophytes. Părul animalelor devine friabil și cade, pielea rămânând uscată și hipercheratozată.              Dermatita este un termen ce definește o inflamație a dermului însoțită de o serie de semne clinice așa cum sunt: căderea părului, prurit (scărpinat), hiperemie (înroșirea pielii), exfolieri, cruste, deformări ale pielii (vezicule, pustule) etc.            Dermatitele pot avea mai multe cauze și anume: alergeni (dermatite alergice – alergiile alimentare pot fi la sursa de proteină, la gluten, la soia, la ouă, la coloranții alimentari, la aditivi etc.), bacterii, fungi, paraziți, traumatisme (dermatite de contact), dermatite a căror cauză rămâne necunoscută (dermatite atopice), dermatite seboreice.             Dermatofitoza reprezintă o afecțiune fungică frecvent întâlnită la câini și pisici. Agenții etiologici răspunzători de apariția acestei afecțiuni sunt reprezentați de următoarele specii de fungi dermatofiți: Microsporum canis (circa 70% din cazuri), urmat de către Trichophyton ssp. (cca. 20%) și Microsporum gypseum (cca. 10%).Dermatofitoza afectează părul, unghiile, dar și porțiunile superficiale ale pielii animalelor. În mod obișnuit această afecțiune nu afectează starea generală a animalului, dar este importantă din punct de vedere epidemiologic deoarece are un caracter zoonotic (se transmite și la om).           Din păcate, această boală necesită un tratament de lungă durată. Atunci când dvs. aplicați tratamentul local acasă (unguente) trebuie să purtați mânuși. Ulterior, mâinile vor fi spălate cu săpun după care este indicat să le dezinfectați utilizând un antiseptic.           Cremele antifungice sunt deosebit de utile și în majoritatea cazurilor duc la vindecare.             Este obligatoriu ca pe lângă tratamentul care se aplică animalului să se realizeze și decontaminarea spațiului frecventat de acesta. Datorită faptului că animalul se poate recontamina din mediu decontaminarea tuturor suprafețelor cu care a avut contact animalul trebuie să se realizeze de la inițierea tratamentului și trebuie repetată de mai multe ori până când animalul este vindecat: • Spălarea obiectelor din casă se face în apă fierbinte cu souție de clorhexidină, apoi se imersează în soluție de hipoclorit de sodiu 0,5% timp de 10 minute.• Se vor arunca obiectele ce nu pot fi decontaminate în profunzime – în special obiectele folosite pentru ascuțirea ghearelor;• Toate suprafețele vor fi aspirate riguros, spălate cu detergent și clătite cu soluție 1:30 de hipoclorit de sodiu• Obiectele personale mai pot fi decontaminate cu ajutorul spray-urilor antifungice pulverizați, așteptați să acționeze 2 ore, apoi spălați cu un detergent obișnuit.             Dacă animalul dvs. are părul lung îl puteți tunde deoarece îndepărtarea blănii favorizează contactul medicației topice cu leziunile tegumentare și, în același timp acest aspect limitează și portajul de spori.             Tratamentul trebuie continuat și după vindecarea clinică, deoarece aceasta precede întotdeauna vindecarea micologică, iar sistarea terapiei conduce la recidive.           În cazurile în care boala dobândește o formă sistemică, specialiștii veterinari recurg la introducerea în protocolul terapeutic a preparatelor fungice și a antibioticelor sub formă de comprimate sau soluții injectabile. Pe lângă agenții antifungici și antibacterieni, în dermatofitoză se recomandă să se utilizeze și agenți imunostimulatori și vitamine, în special vitamina A.           Printre substanțele antifungice utilizate în terapia dermatofitozelor la câini și pisici se numără:  - Ketoconazol (comprimate 200 mg, șampon 2%); - Crotamitol (Veteusan - sol concentrata, diluția de 1:1 cu apă la pisici) - Griseofulvină ( Fulcin -comprimate 250mg); - Terbinafină (Lamisil - comprimate 250 mg); - Itraconazol (Sporanox - capsule 100 mg, soluție orală 10mg/ml);           Menționăm că aceste substanțe se administrează doar la recomandarea medicului veterinar care va examina animăluțul! Dacă încercați dumneavoastră să-i administrați un tratament fără recomandare îi puteți face mai mult rău decât bine.           În vederea terapiei antifungice și antibiotice, se recurge la efectuarea unei antifungigrame și antibiograme, pentru furnizarea informațiilor despre terapia optimă în cazul respectiv. Comparativ cu tratamentele clasice antimicotice, imunoprevenția este un mijloc de a combate dermatofitozele la animale, iar în anumite țări (printre care și România), dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a vaccinurilor s-a dovedit a fi o metodă foarte bună de prevenire a micozelor în rândul animalelor de companie (câini și pisici) câștigând din ce în ce mai mult teren.           Cel mai indicat este ca dvs. să vă prezentați cu animăluțul la un cabinet veterinar/clinică veterinară deoarece un diagnostic corespunzător se poate pune doar în urma efectuării examenului clinic al animalului.