Întreabă Veterinarul!
Aici găsești o întreagă enciclopedie, cu răspunsuri ale medicilor veterinari la întrebări privind sănătatea, comportamentul, nutriția și îngrijirea animalelor de companie.
Ai și tu o intrebare? Scrie-le veterinarilor noștri la adresa de email: veterinar@maxi-pet.ro
Î: Buna ziua! Unul dintre pesti mei guppy se tot invarte si se rostogoleste, este pe cale de moarte. Pare sa nu mai aiba aer. De ce? E bolnav sau ce are, ce ii pot da??Astept raspuns. Va multumesc! R: Starea de sănătate a peștilor depinde de o multitudine de factori, precum:• ciclarea corespunzătoare a acvariului înainte de introducerea peștilor• capacitatea acvariului și numărul de pești (regula generală este 1 litru de apă pentru fiecare cm de pește)• compatibilitatea între diferitele specii de pești• sursa și calitatea apei (pH, GH, KH, NH4, NH4, NO2, NO3, PO4, Cu, Fe etc)• temperatura apei• filtrarea apei• oxigenarea apei• sistemul de iluminare• plantele și decorațiunile din acvariu• prezența altor vietăți în acvariu• ținerea peștilor noi în carantină înainte de introducerea în acvariu• hrana oferită (tipul, cantitatea oferită și programul de hrană)• stresul• programul de schimbare al apei etc.Pentru identificarea cauzei apariției bolilor din acvariu este necesară aprecierea tuturor acestor factori, ulterior putându-se corecta neregulile existente.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Ioana Mitran, dr. med. vet.MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Buna ziua!Am o broscuta de apa si o tin in acvriu, nu cu apa de la robinet,ci de la fantana, si problema este ca de cateva zile nu mai vrea sa manance sau cel putin cand ii dau mancarea vad ca nu se atinge de ea si se sperie si fuge. Are si incalzitor si ii incalzeste apa intre 25-29 de grade.Imi puteti spune va rog ce are?Va multumesc! R: Ţestoasele se păstrează în acvarii/terarii spaţioase în care au obligatoriu o porţiune de „pământ” unde să se poată usca şi să lenevească la soare sau la lumina unui bec special. Pe fundul acvariului puteţi aşeza nisip pentru că ţestoaselor le place să-l răscolească. Din cauza faptului că excrementele ţestoaselor sunt mai însemnate cantitativ, în comparaţie cu peştii de exemplu, va trebui să schimbaţi mai des apa, chiar dacă aveţi filtru. Pentru că ţestoasele sunt vieţuitoare subtropicale, ele au nevoie de un încălzitor, iar temperatura apei trebuie să atingă 25°C. Puteţi să decoraţi acvariile cu plante artificiale, pietre, etc. Dacă nu aveţi posibilitatea să ţineţi acvariul în lumina soarelui, ceea ce le este indispensabil, trebuie să achiziţionaţi lămpi speciale ce simulează reflectarea razelor solare. Pentru menținerea temperaturii constante a apei se pot utiliza încălzitoare speciale. Acestea se aleg în funcție de volumul de apă și de temperatura necesară. Dacă în condiții naturale țestoasele își asigură în general toate elementele nutritive necesare organismului, nu același lucru se întâmplă în captivitate, unde beneficiază numai de ceea ce le oferă crescătorul o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Dezechilibrul întâlnit mai frecvent în alimentația țestoaselor este datorat unor alimente sărace în principii nutritivi, săruri minerale și vitamine sau a unei alimentații monotone pe o durată mai lungă de timp. Cel mai frecvent se întâlnesc carențele în vitamine, care se pot combate printr-o alimentație cât mai variată și în concordanță cu cerințele biologice ale speciei, la care, dacă este necesar, se adaugă un supliment vitamino-mineral. În acest sens puteți să utilizați suplimente nutritive special concepute pentru broscuțe. De asemenea, se poate aplica direct pe piele și pe carapace Vitamina A Uleioasă. Pentru o dietă echilibrată, includeți în alimentația broscuței frunze de păpădie, salată verde cu frunze crețe, dovlecei, salata cu frunze roșii, butași de plante de acvariu sau chiar plante de acvariu cum ar fi Elodea spp. sau Anacharis spp.. Pentru a preveni îmbolnăvirea trebuie avut grijă ca apa din terariu să fie mereu curată. Acest lucru se obține cu un filtru adecvat dimensiunii terariului sau schimbând apa cât mai des (este recomandat să se schimbe săptămânal 30% din volumul apei).Calitatea apei trebuie testată periodic pentru a ne asigura că toți parametrii sunt în limitele corespunzătoare. Apa nu trebuie să conțină amoniac sau nitriți. Apa de la robinet este bine să fie lăsată minim 24 ore la declorinat înainte de a fi adăugată în acvaterariu sau trebuie adaugată soluție specială pentru neutralizarea clorului.. Pentru a menține apa curată mai mult timp, puteți folosi granulele JBL Easy Turtle. Temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între 25-32°C. Temperaturi mai mici sau mai mari provoacă stres broscuțelor, respectiv scăderea imunității - ceea ce le predispune la îmbolnăviri.Un alt factor predispozant al problemelor la nivelul pielii este expunerea insuficientă la radiații UV (naturale sau artificiale). Dacă nu aveți posibilitatea de a lasă broscuța direct lumina soarelui (nu prin geam), atunci este necesar să achiziționați o lampă cu ultraviolete, cum ar fi EXO TERRA Bec pentru terariu Repti Glo 5.0 25W. Becul va fi așezat deasupra zonei de uscat din acvaterariu și aprins câte 10-25 de minute pe zi.În momentul depistării unei țestoase bolnave, prima acțiune pe care o vom avea în vedere va fi ridicarea sau scăderea temperaturii la cea optimă, crescând sau scăzând cu 2-4 °C pe zi, până la atingerea valorilor normale. Acest lucru este necesar pentru a favoriza mecanismele de apărare și scăderea rezistenței germenilor. Foarte important este ca atunci când am constatat că broasca țestoasă este bolnavă să nu o lăsăm să hiberneze, deoarece scăderea temperaturii amplifică agravarea unor tulburări, cum ar fi pneumoniile, septicemiile, etc. În momentul scăderii temperaturii apei și a mediului ambiant broasca țestoasă va intra în hibernare, își va încetini metabolismul, astfel aceasta va avea mai puțină activitate fizică și se va hrăni mai puțin. Pentru că ţestoasele sunt vieţuitoare subtropicale, ele au nevoie de un încălzitor, iar temperatura apei trebuie să atingă 25°C. Pentru menținerea temperaturii constante a apei se pot utiliza încălzitoare speciale. Acestea se aleg în funcție de volumul de apă și de temperatura necesară. În cazul în care starea broscuței nu se îmbunătățește sau, din contră, se înrăutățește, vă recomandăm să vă duceți cu ea la un cabinet medical specializat pe patologia acestor animale pentru realizarea unui consult medical și administrarea unui tratament corespunzător.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Catalin Mazilu, dr. med. vet. MAXI PET Bd. Chimiei, nr 2 (zona comerciala, intersectie Bd.Tudor Vladimirescu cu Bd.Chimiei), Iasi Î: Buna ziua! Am un pestișor caruia i s-a umflat burta foarte tare si nu mai poate sta decat cu burta in sus. Colegul lui de acvariu e bine si vioi. Carea ar putea fi motivul? Va multumesc! R: Hidropizia abdominală poate avea diferite cauze, însă toate duc la același aspect exterior al peștelui. Umflarea severă a stomacului peștelui urmată de solzi ieșiți înafară și posibila bulbucare a ochilor sunt întotdeauna rezultatul unei funcționări deficitare a rinichilor. Peștii de apă dulce înghit constant apa pe care trebuie să o elimine. Dacă funcția renală este afectata, vor reține apa în cavitatea abdominală, apărând astfel simptomele menționate anterior.Boala se pare că se manifesta la peștii slăbiți și din acvarii cu condiții necorespunzătoare.În primul rând, trebuie verificați parametrii chimici esențiali ai apei. Boala apare mai des la peștii care provin din surse de apă dură și sunt ținuți în ape inadecvate.Următorul pas absolut necesar este verificarea și îmbunătățirea igienei apei. Simptomele hidropiziei abdominale apar mai des în acvariile cu populații dense de pești unde există multă mâncare și unde au loc schimbări rare ale apei, precum și în acvariile unde sunt rare sau inexistente schimbările de apă. În aceste cazuri, peștele bolnav își revine de unul singur dacă condițiile din acvariu sunt îmbunătățite, în cazul în care organele interne nu au fost grav afectate. Foarte rar se întâmplă ca boala să apară în acvariile cu populație potrivită de pești și cu o igiena bună a apei.O populație numeroasă de pești duce la o cantitate mare de excremente precum și la multă mâncare rămasă nemâncată, ambele fiind descompuse de bacterii. Posibilitatea unei infecții pune o presiune mare pe corpul peștelui care trebuie să reacționeze pentru a avea permanent un sistem imunitar puternic. Reacția constantă a sistemului imunitar reprezintă însă un factor de stres care slăbește pe termen lung peștele. Hidropizia abdominală cauzată de virus nu are tratament, iar peștii rămân purtători pentru tot restul vieții.Înainte să începeți tratamentul cu medicamente, condițiile din acvariu trebuie verificate și îmbunătățite. Oferiți peștilor din acvariu o apă adaptată la nevoile lor prin ajustarea parametrilor apei. Îmbunătățiți igiena apei prin schimbări parțiale de apă mai mari (min. 30 %) și mai dese. Puteți de asemenea folosi un agent de limpezire cu acțiune continuă. Un tratament eficient este să adăugați antibiotic în mâncare. În cazul mâncării sub formă de fulgi, folosiți aprox. 1% din antibiotic și amestecați în hrană. Antibioticele sunt de obicei sub forma unor capsule de 250 mg. Dacă adăugați în 25 de grame de mâncare sub formă de fulgi, o capsula ar trebui să fie de ajuns pentru a trata foarte mulți pești.
Catalin Mazilu, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Ioana Mitran, dr. med. vet.MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Buna ziua! Am 2 broscuțe de 2 zile sunt la mine nu mănâncă și sunt agitate, le țin în acvariu am filtru care merge 24/24 dar de când le-am luat sunt agitate, daca le dau drumul pe jos se liniștesc...De ce nu mănâncă și sunt agitate? Va multumesc! R: Ţestoasele se păstrează în acvarii/terarii spaţioase în care au obligatoriu o porţiune de „pământ” unde să se poată usca şi să lenevească la soare sau la lumina unui bec special. Pe fundul acvariului puteţi aşeza nisip pentru că ţestoaselor le place să-l răscolească. Din cauza faptului că excrementele ţestoaselor sunt mai însemnate cantitativ, în comparaţie cu peştii de exemplu, va trebui să schimbaţi mai des apa, chiar dacă aveţi filtru. Pentru că ţestoasele sunt vieţuitoare subtropicale, ele au nevoie de un încălzitor, iar temperatura apei trebuie să atingă 25°C. Puteţi să decoraţi acvariile cu plante artificiale, pietre, etc. Dacă nu aveţi posibilitatea să ţineţi acvariul în lumina soarelui, ceea ce le este indispensabil, trebuie să achiziţionaţi lămpi speciale ce simulează reflectarea razelor solare. Pentru menținerea temperaturii constante a apei se pot utiliza încălzitoare speciale. Acestea se aleg în funcție de volumul de apă și de temperatura necesară. Dacă în condiții naturale țestoasele își asigură în general toate elementele nutritive necesare organismului, nu același lucru se întâmplă în captivitate, unde beneficiază numai de ceea ce le oferă crescătorul o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Dezechilibrul întâlnit mai frecvent în alimentația țestoaselor este datorat unor alimente sărace în principii nutritivi, săruri minerale și vitamine sau a unei alimentații monotone pe o durată mai lungă de timp. Cel mai frecvent se întâlnesc carențele în vitamine, care se pot combate printr-o alimentație cât mai variată și în concordanță cu cerințele biologice ale speciei, la care, dacă este necesar, se adaugă un supliment vitamino-mineral. În acest sens puteți să utilizați suplimente nutritive special concepute pentru broscuțe. De asemenea, se poate aplica direct pe piele și pe carapace Vitamina A Uleioasă. Pentru o dietă echilibrată, includeți în alimentația broscuței frunze de păpădie, salată verde cu frunze crețe, dovlecei, salata cu frunze roșii, butași de plante de acvariu sau chiar plante de acvariu cum ar fi Elodea spp. sau Anacharis spp.. Pentru a preveni îmbolnăvirea trebuie avut grijă ca apa din terariu să fie mereu curată. Acest lucru se obține cu un filtru adecvat dimensiunii terariului sau schimbând apa cât mai des (este recomandat să se schimbe săptămânal 30% din volumul apei).Calitatea apei trebuie testată periodic pentru a ne asigura că toți parametrii sunt în limitele corespunzătoare. Apa nu trebuie să conțină amoniac sau nitriți. Apa de la robinet este bine să fie lăsată minim 24 ore la declorinat înainte de a fi adăugată în acvaterariu sau trebuie adaugată soluție specială pentru neutralizarea clorului.. Pentru a menține apa curată mai mult timp, puteți folosi granulele JBL Easy Turtle. Temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între 25-32°C. Temperaturi mai mici sau mai mari provoacă stres broscuțelor, respectiv scăderea imunității - ceea ce le predispune la îmbolnăviri.Un alt factor predispozant al problemelor la nivelul pielii este expunerea insuficientă la radiații UV (naturale sau artificiale). Dacă nu aveți posibilitatea de a lasă broscuța direct lumina soarelui (nu prin geam), atunci este necesar să achiziționați o lampă cu ultraviolete, cum ar fi EXO TERRA Bec pentru terariu Repti Glo 5.0 25W. Becul va fi așezat deasupra zonei de uscat din acvaterariu și aprins câte 10-25 de minute pe zi.În momentul depistării unei țestoase bolnave, prima acțiune pe care o vom avea în vedere va fi ridicarea sau scăderea temperaturii la cea optimă, crescând sau scăzând cu 2-4 °C pe zi, până la atingerea valorilor normale. Acest lucru este necesar pentru a favoriza mecanismele de apărare și scăderea rezistenței germenilor. Foarte important este ca atunci când am constatat că broasca țestoasă este bolnavă să nu o lăsăm să hiberneze, deoarece scăderea temperaturii amplifică agravarea unor tulburări, cum ar fi pneumoniile, septicemiile, etc. În momentul scăderii temperaturii apei și a mediului ambiant broasca țestoasă va intra în hibernare, își va încetini metabolismul, astfel aceasta va avea mai puțină activitate fizică și se va hrăni mai puțin. În cazul în care starea broscuțelor nu se îmbunătățește sau, din contră, se înrăutățește, vă recomandăm să vă duceți cu ea la un cabinet medical specializat pe patologia acestor animale pentru realizarea unui consult medical și administrarea unui tratament corespunzător.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Î: Buna ziua! Am o problema cu un caras tânăr. Un pestisor sanitar i-a mâncat coada aproape în întregime. Ce pot sa fac în cazul de față? Exista vreun tratament? Trebuoe separat de ceilalti pestisori? R: Carasul este o specie de pește ce poate crește la dimensiuni considerabile astfel încât pentru unul singur se recomandă un acvariu de minim 50 de litri (recomandabil fiind 75 de litri). Modificările observate la nivelul cozii pot fi cauzate de:• boli infecțioase bacteriene/parazitare/micotice• traumatisme produse de decorul din acvariu• semne ale prezenței agresivității între peștii din acvariu• automutilare consecutiv unei stări de stres (acvariu prea mic și/sau prea aglomerat, hrană în cantitate redusă, parametrii apei necorespunzători etc).În momentul în care observați o problemă la unul dintre pești se recomandă introducerea acestuia într-un acvariu de carantină (încălzit și filtrat adecvat) pentru observație și, în funcție de problemele identificate, administrarea unui tratament. Pentru început puteți să încercați administrarea produsului EASY LIFE Voogle în apa din acvariu care întărește sistemul imunitar și sporește sănătatea peștilor în vederea prevenirii apariției unei infecții la nivelul cozii.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Ioana Mitran, dr. med. vet. MAXI PET Str. Sibiului, nr.10 Șelimbăr, Jud. Sibiu, Șelimbăr Î: Salut, Broscoiul meu de 2 ani a intrat în călduri și de 2 săptămâni mănâncă foarte putin, înainte era un mâncăcios. Întrebarea mea e: în perioada de împerechere refuza sa manance sau are o alta problema și trebuie sa îl duc la veterinar? R: Broaștele, indiferent de tipul lor (amfibian sau reptilă), nu manifestă modificări de comportament care să corespundă cu instalarea perioadei de împerechere. Lipsa apetitului poate fi o consecință a instalării hibernării consecutiv scăderii temperaturii ambientale și a apei sau poate avea o cauză patologică pentru care se impune realizarea unui control medical în cadrul unei clinici specializate pe patologia acestor animale.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Ioana Mitran, dr. med. vet.MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Buna ziua! De curând am achiziționat două broscuțe țestoase micuțe. Una dintre ele doarme foarte mult încă de când era in pet shop. Am înțeles că intră în hibernare atunci când temperatura optimă scade. Broscuțele mele se află într-un acvariu mai mic (este descoperit, ca o tavă cu pereții mai înalți, din plastic) care are și o insuliță. Le schimb apa cam la 2-4 zile și la o temperatura de 28 de grade. Întrebarea mea este dacă ar trebui să achiziționez o lampă care să le mențină temperatura optimă și ce lampă ar trebui? Va multumesc! R: Ţestoasele se păstrează în acvarii/terarii spaţioase în care au obligatoriu o porţiune de „pământ” unde să se poată usca şi să lenevească la soare sau la lumina unui bec special. Pe fundul acvariului puteţi aşeza nisip pentru că ţestoaselor le place să-l răscolească. Din cauza faptului că excrementele ţestoaselor sunt mai însemnate cantitativ, în comparaţie cu peştii de exemplu, va trebui să schimbaţi mai des apa. Pentru că ţestoasele sunt vieţuitoare subtropicale, ele au nevoie de un încălzitor, iar temperatura apei trebuie să atingă 25°C. Pentru menținerea temperaturii constante a apei se pot utiliza încălzitoare speciale. Acestea se aleg în funcție de volumul de apă și de temperatura necesară.Puteţi să decoraţi acvariile cu plante artificiale, pietre, etc. Dacă nu aveţi posibilitatea să ţineţi acvariul în lumina soarelui, ceea ce le este indispensabil, trebuie să achiziţionaţi lămpi speciale ce simulează reflectarea razelor solare. Pentru menținerea temperaturii constante a apei se pot utiliza încălzitoare speciale. Acestea se aleg în funcție de volumul de apă și de temperatura necesară.Calitatea apei trebuie testată periodic pentru a ne asigura că toți parametrii sunt în limitele corespunzătoare. Apa nu trebuie să conțină amoniac sau nitriți. Apa de la robinet este bine să fie lăsată minim 24 ore la declorinat înainte de a fi adăugată în acvaterariu sau trebuie adaugată soluție specială pentru neutralizarea clorului.Pentru a menține apa curată mai mult timp, puteți folosi granulele JBL Easy Turtle.Temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între 25-32°C. Temperaturi mai mici sau mai mari provoacă stres broscuțelor, respectiv scăderea imunității - ceea ce le predispune la îmbolnăviri.Dacă nu aveți posibilitatea de a lasă broscuța direct lumina soarelui (nu prin geam), atunci este necesar să achiziționați o lampă cu ultraviolete, cum ar fi EXO TERRA Bec pentru terariu Repti Glo 5.0 25W. Becul va fi așezat deasupra zonei de uscat din acvaterariu și aprins câte 6-8 ore pe zi.În momentul depistării unei țestoase bolnave, prima acțiune pe care o vom avea în vedere va fi ridicarea sau scăderea temperaturii la cea optimă, crescând sau scăzând cu 2-4 °C pe zi, până la atingerea valorilor normale. Acest lucru este necesar pentru a favoriza mecanismele de apărare și scăderea rezistenței germenilor. Foarte important este ca atunci când am constatat că broasca țestoasă este bolnavă să nu o lăsăm să hiberneze, deoarece scăderea temperaturii amplifică agravarea unor tulburări, cum ar fi pneumoniile, septicemiile, etc.În momentul scăderii temperaturii apei și a mediului ambiant broasca țestoasă va intra în hibernare, își va încetini metabolismul, astfel aceasta va avea mai puțină activitate fizică și se va hrăni mai puțin.Dacă în condiții naturale țestoasele își asigură în general toate elementele nutritive necesare organismului, nu același lucru se întâmplă în captivitate, unde beneficiază numai de ceea ce le oferă crescătorul o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Dezechilibrul întâlnit mai frecvent în alimentația țestoaselor este datorat unor alimente sărace în principii nutritivi, săruri minerale și vitamine sau a unei alimentații monotone pe o durată mai lungă de timp. Cel mai frecvent se întâlnesc carențele în vitamine, care se pot combate printr-o alimentație cât mai variată și în concordanță cu cerințele biologice ale speciei, la care, dacă este necesar, se adaugă un supliment vitamino-mineral. În acest sens puteți să utilizați suplimente nutritive special concepute pentru broscuțe. De asemenea, se poate aplica direct pe piele și pe carapace Vitamina A Uleioasă.Pentru o dietă echilibrată, includeți în alimentația broscuțelor frunze de păpădie, salată verde cu frunze crețe, dovlecei, salata cu frunze roșii, butași de plante de acvariu sau chiar plante de acvariu cum ar fi Elodea spp. sau Anacharis spp. În cazul în care starea broscuței nu se îmbunătățește sau, din contră, se înrăutățește, vă recomandăm să vă duceți cu ea la un cabinet medical specializat pe patologia acestor animale pentru realizarea unui consult medical și administrarea unui tratament corespunzător.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Valentina Tudor, dr. med. vet. MAXI PET Str. Sibiului, nr.10 Șelimbăr, Jud. Sibiu, Șelimbăr Î: Am 2 broscute Harta de Mississippi si una din ele are ochisorii lipiti, da cu labuta pe la ochisori, este apatica si nu mananca. Interesant este ca stau impreuna si una este bolnava, apatica, nu mananca, are ochii lipiti, doarme toata ziua, iar cealalta nu are nimic, adica mananca, are energie, inoata.Precizez ca au incalzitor in acvariu, au lampa UV, dar nu stiu din ce cauza una are probleme si cealalta nu.Ma puteti ajuta, va rog? Multumesc frumos! R: Există o mare varietate de factori care pot influența negativ sănătatea broaștelor țestoase. La acestea se pot întâlni două probleme distincte în patologia ochilor: tumefierea (umflarea) pleoapelor sau infecții bacteriene ale ochilor. Infecția bacteriană poate apărea solitar sau împreună cu tumefierea pleoapelor. Lăsate netratate, infecțiile oculare pot trece ușor la nivelul căilor respiratorii superioare și pot determina infecții respiratorii severe sau chiar septicemii.Afecțiunile oculare pot avea mai multe cauze:• hipovitaminoza A• infecții bacteriene• traumatisme• condiții necorespunzătoare de întreținere.Tumefierea pleoapelor este unul dintre primele semne ale carenței în vitamina A, alături de afecțiunile renale, iar în stadiul final apar umflături la nivelul membrelor. Tratamentul constă în aplicarea unor unguente oftalmice ce conțin vitamina A și administrarea unor rații bogate în vitamina A. Administrarea acesteia nu trebuie să fie excesivă deoarece și hipervitaminozele sunt periculoase. Dacă vitamina este sub formă injectabilă, o puteți injecta în bucățele mici de carne pe care i le administrați ulterior broscuței.Pentru o dietă echilibrată, includeți în alimentația broscuței frunze de păpădie, salată verde cu frunze crețe, dovlecei, salata cu frunze roșii, butași de plante de acvariu sau chiar plante de acvariu cum ar fi Elodea.Infecțiile pot fi cauzate de bacterii din genurile Aeromonas sau Pseudomonas spp. În această situație, tratamentul constă în administrarea de antibiotic injectabil.Calitatea apei trebuie testată periodic (există teste speciale, cum ar fi cele de la JBL sau de la Sera). Apa nu trebuie să conțină amoniac sau nitriți. Apa de la robinet este bine să fie lăsată minim 24 ore la declorinat înainte de a fi adăugată în acvaterariu sau trebuie adaugată soluție Tetra Repto Safe. Pentru a menține apa curată mai mult timp, puteți folosi granulele JBL Easy Turtle. Temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între 25-32°C. Temperaturi mai mici sau mai mari provoacă stres broscuțelor, respectiv scăderea imunității - ceea ce le predispune la îmbolnăviri.În momentul depistării unei țestoase bolnave, prima acțiune pe care o vom avea în vedere va fi ridicarea sau scăderea temperaturii la cea optimă, crescând sau scăzând cu 2-4 °C pe zi, până la atingerea valorilor normale. Acest lucru este necesar pentru a favoriza mecanismele de apărare și scăderea rezistenței germenilor. Foarte important este ca atunci când am constatat că broasca țestoasă este bolnavă să nu o lăsăm să hiberneze, deoarece scăderea temperaturii amplifică agravarea unor tulburări, cum ar fi pneumoniile, septicemiile etc.Un alt element pe care trebuie să-l avem în atenție este lumina, care prin efectul ultravioletelor stimulează diferitele funcții ale organismului și în primul rând pe cele neuroendocrine. În acest sens, ținând cont și de comportamentul speciei, animalele vor fi așezate la soare sau se va utiliza o lampă cu ultraviolete, fără a depăși 10-25 de minute pe zi.La administrarea medicamentelor pe cale bucală se va avea în vedere ca acestea să se dilueze cu apă numai în momentul utilizării lor. De asemenea, ele pot fi amestecate în furaje.Tratamentul trebuie instituit la sfatul medicului veterinar curant și depinde de factorul declanșator al afecțiunii.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Medic veterinar, MAXI PET Str. Sibiului, nr.10 Șelimbăr, Jud. Sibiu, Șelimbăr Î: Bună! Tocmai am primit primul meu cameleon. Momentan, am două șopârle Gecko Leopard. Femela o am de 4 ani. Masculul, pe care l-am cumpărat recent este adult, dar nu sunt sigur de vârsta lui. Totuși, ce vreau să înterb este dacă lumina UV și lampa de căldură trebuie să fie aprinse toată ziua? M-am tot lovit de informații contradictorii - unii spun că lampa de căldură trebuie lăsată aprinsă toată ziua, alții că UVul trebuie aprins, tot așa, toată ziua, alții spun că trebuie oprite amândouă după 12 ore. Multă confuzie... multă, multă confuzie. R: Exemplarele adulte sunt destul de rezistente si suporta relativ usor fluctuatiile termice (ideal ar fi 30-35 de grade), in masura in care acestea nu dureaza o perioada prea lunga. In timpul noptii, scadeti temperatura cu cateva grade, pentru a permite incetinirea metabolismului cameleonilor. Iarna puteti sa micsorati putin temperatura ambientului si sa incetiniti treptat ritmul de hranire. Puii de Cameleon nu suporta prea bine temperaturile ridicate (pentru ei, ideal ar fi un maxim de 30 de grade) si trebuie sa fiti foarte atenti sa nu supraincalziti terariul. In cazul unor fluctuatii este de preferat o temperatura mai scazuta decat una prea ridicata. Păstrați o lampă de căldură în partea de sus a cuștii cameleonului cu o piatra la cativa cm sub ea. Noaptea, toate luminile ar trebui sa fie stinse, permitand 12 ore de intuneric si cum am spus mai sus, temperaturile ar trebui sa fie un pic mai scazute. Cel mai important lucru pentru camelioni este apa, acestia nu beau din vase, deci trebuie sa pulverizati in cusca o ceata fina, care sa imite ploaia. Umiditate ambientală trebuie sa fie de cel puțin 40% și până la 70%.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Î: Buna ziua! Peștișorul meu Betta are un ochi umflat. L-am scos din Acvariu in care era cu mai mulți Pești. Ce îmi recomandați sa ii administrez sa își revină? Va multumesc!R: Simptomele descrise de dumneavoastra, respectiv inflamarea ochiului denota fie o cauza parazitara sau bacteriana, fie o calitate necorespunzatoare a apei. Cand ochii sunt umflati, ca si cand ar fi iesiti din orbite, iar conjunctiva este si ea rosie, este vorba in primul rand despre calitatea apei. Va recomand sa incercati sa puneti solutia DAJANA FMC (1 - 1,1 ml / 100 litri de apă) si va recomand cu stricteţe sa creşteti temperatura din acvariu cu aproximativ 2°C. Opriţi filtrele, luminile şi creşteţi viteza de circulaţie a aerului din acvariu. După operaţiune înlocuiţi jumătate din volumul de apă din acvariu, curăţaţi filtrele şi adăugaţi START+ BIOFILTER. Nu hrăniţi peştii în timpul tratamentului, întrucât filtrele sunt oprite!Ulterior puteti incerca si solutia SERA ECTOPUR
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Medic veterinar - MAXI PET Bd. Chimiei, nr. 2 (zona comerciala, intersectie Bd.Tudor Vladimirescu cu Bd.Chimiei), Iasi Î: Bună ziua! Avem o tarantulă de un an și două luni. Am cumpărat-o de 2 cm. Între timp a năpârlit de 3 ori. De aseară a început procesul de năpârlire și de vreo 5-6 ore este în aceeași fază. Îngrijorarea mea constă în faptul că ultima pereche de picioare, cea de lângă abdomen, nu a ieșit încă. Scheletul de pe abdomen este crăpat mai mult de jumătate. Nu știu dacă este ok sau durează mai mult procesul deoarece a mai crescut? Celelalte năpârliri au decurs mult mai rapid. Aș putea face ceva să o ajut? Mulțumesc! R: La fel ca toate artropodele, tarantulele pe măsura ce cresc năpârlesc periodic, pentru îndepărtarea vechiului exoschelet și ieșirea la suprafața a unuia nou, mai încăpător. Daca nu sunt îndeplinite anumite condiții de năpârlire, fenomenul se poate solda cu pierderea vieții păianjenului. Cel mai important parametru care trebuie respectat este umiditatea. Umiditatea este esențială pentru tarantula toata perioada vieții, și cu atât mai mult în timpul năpârlirii. De altfel este principala cauza de deces la tarantule în timpul năpârlirii. Tarantula se folosește de apa înmagazinată pentru a desprinde vechiul exoschelet (exuvia). Păianjenul își va dirija toată rezerva de lichide în diverse segmente ale corpului pentru a creste presiune în acestea și astfel exoscheletul de deasupra se va fisura, facilitând eliminarea lui.O tarantulă deshidrată nu va avea nici forța, nici mijloacele să își elimine exoscheletul, ramând prinsă în capcana propriului înveliș. Daca ați observat că păianjenul a pătruns în perioada năpârlirii, asigurați-vă că umiditatea se afla la parametrii optimi. Folosiți un spray cu apă călduța și pulverizați cu generozitate pe pereții terariului și pe substrat. Tarantulele năpârlesc stând pe spate, așa că dacă vă găsiți păianjenul astfel nu vă impacientați. Păianjenul își va săpa în substrat un mic jgheab în care se va poziționa pe spate. Unele exemplare își tapetează acest locaș cu pânza și/sau perișori. Își va pompa fluidele corporale în zona abdomenului, locul unde exuvia va crapă prima oara, de-o parte și de alta a abdomenului. Prin mișcări aproape imperceptibile va continua să pompeze lichid la nivelul membrelor, pentru a le elibera. Din când în când își va flexa cate un membru care va fi astfel liber. Năpârlirea propriu-zisa poate dura de la câteva zeci de minute pana la câteva ore. În acest caz se poate ajuta tarantula prin fixarea unei cantități mici de glicerina pe exoschelet care va determina slăbirea acestuia si va da posibilitatea trecerii libere a picioarelor.Când va fi terminat, tarantula se va rostogoli pe o parte, lăsând în urma „haina” veche. O tarantula proaspăt năpârlită are un aspect „cauciucat”, neted. În următoarele zile își va flexa membrele și își va întări noul exoschelet. Năpârlirea se produce și la nivelul colților, astfel noii colți sunt albi și elastici. Pana nu se întăresc, păianjenul nu va putea și nu va dori să mănânce. Această perioadă poate fi de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de vârstă. În acest interval se interzice manipularea tarantulei care este foarte vulnerabilă, slăbită și suficient stresată. O tarantulă adultă năpârlește o dată la 1-2 ani. În schimb tineretul, datorită ratei mari de creștere, poate năpârli chiar lunar. În cazul lor procesul este mai facil, mai rapid, micuții putându-se hrăni a 2-a zi după năpârlire. O proprietate fascinantă a năpârlirii este regenerarea. O tarantulă care și-a pierdut anterior un picior, după năpârlire îl va avea la loc, însă de multe ori se întâmplă sa fie mai mic decât celelalte și nefuncțional. Dacă după aceste recomandări ,vedeți că tarantula nu năpârlește complet, pentru a nu pune în pericol viața acesteia, vă recomandăm să mergeți cu ea la un cabinet veterinar specializat pe animale exotice.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Î: Am un mascul betta de aproximativ 10 luni si de cateva zile are abdomenul umflat. Conditiile din acvariu nu au suferit modificari de care sa stiu. Impreuna cu el mai am 3 neoni si 2 sanitari. Am citit pe internet un raspuns dat de dumneavoastra pentru cineva cu o problema similara. Tot acolo am citit ca pot intreba la dumneavoastra pe e-mail ce este de facut. Va rog sa ma sprijiniti cu o solutie, ce medicament as putea comanda si de unde? Eu sunt din Bucuresti. Ce altceva trebuie sa fac? Sa izolez pestele betta? R: Dropsy, un termen destul de cunoscut printre acvaristi, nu este defapt o boala, ci mai degraba o manifestare a unor diverse boli. Dropsy reprezinta acumularea de lichid in tesuturile si cavitatile pestelui, precum abdomenul. Simptomele variaza de la un peste la altul, unii putand fi mai afectati decat altii, iar pestii Betta sunt mai predispusi. Cateva simptome mai des intalnite sunt: • pierderea poftei de mancare• inotatoare lipite de corp• pestele sa mult timp la suprafata, cautand aer• abdomenul foarte umflat (hidropizia abdominala)• solzii sunt „zbarliti”, ridicati• ochii umflati• pestele isi pierde culoarea naturala• branhiile se decoloreaza• fecalele pot capata un aspect de ata si sunt decolorate Toate aceste simptome sunt cauzate de insuficienta organelor interne, mai ales rinichi si ficat. Exista mai multe posibile cauze: expunere prelungita la sare (ce poate afecta rinichii); conditii improprii de viata (apa murdara, concentratii mari de amoniac si nitriti), hranire necorespunzatoare; infectii bacteriene (cu bacterii gram-negative); infectii parazitare; tumori; afectiuni hepatice. Desi nu toate aceste cauze determina boli contagioase, este totusi recomandata carantinarea pestelui in alt acvariu. Dropsy este o boala ce poate fi dificil de vindecat, mai ales atunci cand peste se afla intr-un stadiu avansat, cea mai buna metoda este preventia. Cateva solutii de incercare si tratare a bolii, care din pacate insa nu asigura vindecarea in 100% din cazuri, ar fi: • apa cat mai curata posibil si bine oxigenata (cu ajutorul unei pompe de aer)• pestele sa fie hranit cu o mancare cat mai buna din punct de vedere calitativ• tratament cu sare (neiodata), o lingurita la 5 litri de apa (cu exceptia cazurilor in care boala a fost cauzata de prezenta de lunga durata a sarii in apa din acvariul comunitar)• tratament cu antibiotice: se folosesc antibiotice in general active pe bacteriile gram-negative, sau antibiotice cu spectru larg. Cele mai folosite sunt metronidazolul, tetraciclina sau kanamicina.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Î: Am un peste betta de aproximativ un an. De 3 luni pestele sta doar la suprafata si este inactiv. Mentionez faptul ca nu am schimbat nimic in acvariu, respectiv la apa in tot acest tip. In momentul in care il hranesc mananca doar de la suprafata apei iar la bobitele care pica pe fund nu se poate scufunda. Parca are o bula de aer care il scoate la suprafata. Mentionez ca este intr-un bol de 6L, folosesc Aqua Safe. Apa o schimb la aprox 7-10 zile . R: Conditiile minime necesare unui peste Betta sunt: • temperatura constanta de 26 grade Celsius; • un acvariu de minim 10 litri (daca se poate, 25l ar fi ideal); • un incalzitor, in Romania fiind imposibil de pastrat o asemenea temperatura pe tot parcursul anului; • apa de la robinet trebuie tratata, lucru pe care il faceti prin Aqua Safe; • decoratiuni: un loc in care sa se poata ascunde. Betta este un peste care prefera apele statice, fara prea multi curenti, asa ca filtrarea este necesara doar in cazurile in care apa va fi incalzita inegal, existand fluctuatii de temperatura intre mai multe zone din acvariu. In cazul in care sunteti optati pentru filtrare, este suficient sa aveti un filtru mic care sa asigure circulatia apei. Cum am mentionat si anterior, pentru a ajuta pestele sa-si revina ar trebui sa ii faceti transferul intr-un acvariu mai mare (6l sunt insuficienti), sa schimbati apa macar o data pe saptamana si sa-i puneti un incalzitor. De asemenea, oferitii o data la cateva zile mazare fiarta decojita ca si masa. Mai puteti, de asemenea, sa ii puneti si o lingurita de sare neiodata in acvariu.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Î: Am cumparat acum un an un peste betta. De cateva zile comportamentul lui este ciudat, sta mai mult pe fundul acvariului, nu prea mai mananca si este umflat in zona capului si a abdomenului. Mentionez ca acvariul este spatios (aprox. 4 l) si este singur in acvariu (are o planta decorativa din plastic, pietris pe fund si o stanca prin care poate trece). Apa este schimbata la aprox. 3-4 zile jumatate din cantitate, si o data pe saptamana este schimbata integral. In apa adaug o jumatate de capacel din substanta de purificare a apei ( sera aquarium care elimina substantele periculoare si clorul). Am cautat mai multe informatii pe internet si am vazut ca ar putea fi hidropizie. Ma puteti ajuta cu mai multe informatii si un eventual tratament pentru peste?R: Modificările de comportament al peștelui și aspectul fizic exterior diferit față de celelalte exemplare din aceeași specie ar trebui să ridice un semn de întrebare și astfel să se încerce determinarea bolii și instituirea tratamentului cât mai repede. Hidropizia infecțioasă este produsă de bacteria Pseudomonas punctata și prezintă 3 forme:- forma acută manifestată prin solzi zbârliți, ascită, exoftalmie, edem generalizat, refuzul hranei, lipsa reacțiilor la stimuli;- forma subacută debutează cu ulcerații mari și profunde ce au marginile congestionate și necroza înotătoarelor;- forma cronică se caracterizează prin eritem abdominal și la baza înotătoarelor, ulcerații tegumentare conturate cu o zona cenușie albăstruie, absenta mucusului tegumentar. Această boală afectează îndeosebi peștii Betta, Mollienisia, Xiphophorus, Macropodus, Brachidanio, Black molli. Hidropizia abdominala poate avea diferite cauze, însă toate duc la același aspect exterior al peștelui. Umflarea severa a stomacului peștelui urmata de solzi ieșiți înafara si posibila bulbucare a ochilor sunt întotdeauna rezultatul unei funcționări deficitare a rinichilor. Peștii de apa dulce înghit constant apa pe care trebuie să o elimine. Daca funcția renală este afectată, vor reține apa în cavitatea abdominală, apărând astfel simptomele menționate anterior. În acest caz, peștii trebuie să urmeze un tratament pe baza de antibiotice administrat în hrana timp de 5-8 zile. De asemenea puteți adăuga în apă și albastru de metilen. Înainte să începeți tratamentul cu medicamente, condițiile din acvariu trebuie verificate și îmbunătățite. Oferiți peștilor din acvariu o apă adaptată la nevoile lor prin ajutarea parametrilor apei. Îmbunătățiți igiena apei prin schimbări parțiale de apă mai mari (min. 30 %) si mai dese. Puteți de asemenea folosi un agent de limpezire cu acțiune continuă. De asemenea, în magazinele de specialitate găsiți produsul Sera Omnipur, cu o gamă largă de efecte împotriva bolilor comune ale peștilor ornamentali. Acesta combate bolile de natură infecțioasă, fungică și parazitară. Este important de menționat că nu se recomandă administrarea produsului împreună cu alte medicamente
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 24.08.2023.
Medic veterinar, MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bischon maltez, de 2 ani. Mănâncă boabe de la Brit Care, vânat și din gama veterinari diet. Se scarpină tare și s-a mai întâmplat să vomite boabele nedigerate. Pot alterna diferite arome de la Brit Care ( miel,somon), sau să-i schimb mâncarea? Mulțumesc. R: Hipersensibilitatea dată de hrană este foarte întâlnită la câini. Există două cauze principale ale acestei hipersensibilități: alergiile alimentare (răspunsul imun al organismului) și intoleranța la anumite alimente (hipersensibilitate datorată altor cauze decât cea a răspunsului imun). Mecanismul de acțiune în alergiile alimentare este destul de complicat, dar este important de subliniat faptul că proteinele sunt întotdeauna „vinovate”. Proteinele de diferite origini sunt consumate de câine din carne, ouă, legume, cereale etc. Odată dezvoltate, aceste alergii pot să se păstreze pe întreg parcursul vieții câinelui și soluția este eliminarea proteinelor „vinovate” din dieta. Hrana BRIT CARE SENSITIVE (cu vânat) sau alte variante pe bază de miel/ somon și cartofi, nu sunt diete hipoalergenice, ci reprezintă o hrană normală hipoalergenică, de întreținere menită să prevină apariția anumitor probleme cutanate. BRIT CARE VETERINARY DIET HYPOALLERGENIC este o dietă veterinară, cu proteină pe bază de somon și mazăre. Diferența dintre o hrană normală și o dietă este că dieta hipoalergenică este o hrană de excludere, cu scop terapeutic, având proteine înalt hidrolizate descompuse în componente mici, cu masă moleculară mică pentru a nu genera un răspuns alergic din partea câinelui. Mai simplu, câinele nu "simte" proteina și astfel nu încep reacțiile cutanate. Din acest motiv, nu se recomandă în perioada de excludere să combinați hrana de dietă cu hrana normală. În această perioadă, câinele nu are voie să mănânce altceva. Dacă este vorba de o alergie alimentară, semnele clinice se diminuează cu hrana de dietă. Cele mai întâlnite semne ale alergiilor alimentare sunt: vomă, diaree, prurit, grataj, chiar până la căderea părului, și inflamarea zonei respective, înroșirea zonei perianale.Pentru a putea pune un diagnostic cert și determinarea tratamentului adecvat de care câinele dumneavoastră are nevoie, trebuie realizat un consult dermatologic. Un control dermatologic complet va cuprinde: un consult general, un set complet de analize de sânge, citologie cutanată, raclate cutanate, tricograme, examen otoscopic și citologie otică, cultură bacteriană și antibiogramă, cultură dermatofiți și interpretare fungică a culturii, testare alergică intradermică, testare serologică in vitro (din ser sau sânge), prelevarea de probe pentru realizarea examenelor de biopsie etc. Tratamentul problemelor cutanate diferă în funcție de afecțiunea identificată, putând conține: administrarea unei diete alimentare, tratamente locale (aplicarea de soluții/unguente, băi cu substanțe medicamentoase), terapie pe cale generală (pe cale orală sau injectabilă), administrarea de imunoterapie specifică, tratarea altor afecțiuni identificate etc. În anumite cazuri dermatitele au nevoie de tratamente îndelungate de câteva săptămâni sau luni de zile.Dacă este vorba despre o alergie de natură alimentară, iar în perioada de excludere folosind o dietă veterinară hipoalergenică ați observat că pruritul s-a mai diminuat, există posibilitatea la recomandarea medicului veterinar să se continue cu dieta hipoalergenică pe o perioadă nedeterminată de timp. Pe lângă hrană, se mai pot oferi suplimente nutritive special create pentru o piele și blană sănătoasă. Acestea se găsesc sub formă de pastă (în special pentru animalele care nu acceptă comprimatele), sub formă de uleiuri cu gust de pește, sub formă de comprimate( PetPhosPelage, VetoSkin etc. ) sau chiar sub formă de pipete asemănătoare ca aspect și aplicare cu pipetele de deparazitare externă (Dermoscent).
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 28.07.2023.
Ioana Mitran, dr. med. vet.MAXI PET Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Buna ziua! Am un hamster siberian de iarna(alb) de cateva zile are ochii umflati de parca ies afara din orbite.Am mers la medic, i-am dat picaturi dar nu se retrage..ce poate fi? Ambii ochi sunt afectati. Va multumesc! R: Exoftalmia se definește ca o proeminență anormală a unuia sau ambilor ochi în raport cu orbita. De regulă, această afecțiune apare la hamsteri consecutiv unei infecții la nivel ocular sau în urma unui traumatism. În anumite cazuri, poate să apară și în urma unei manipulări brutale a animăluțului (dacă se strânge mult prea tare de ceafă). Exoftalmia trebuie considerată drept o urgență deoarece, dacă se așteaptă prea mult și starea se agravează va fi necesară excizia chirurgicală a ochiului afectat. Se recomandă îndepărtarea impurităților de la nivel ocular și, ulterior, se pot administra substanțe care să reducă presiunea din globul ocular. Alte medicații ce pot fi utilizate sunt: antiinflamatoare sau corticosteroizi, iar în cazul unei cauze infecțioase - antibioterapie specifică (în urma realizării unei antibiograme). De asemenea, se recomandă separarea hamsterului de alte animale și mutarea acestuia într-un mediu liniștit și întunecos pentru a susține organismul pe perioada recuperării. Intrebați veterinarii noștri la adresa de email: veterinar@maxi-pet.ro
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 28.07.2023.
Medic veterinar - MAXI PET Bd. Chimiei, nr. 2 (zona comerciala, intersectie Bd.Tudor Vladimirescu cu Bd.Chimiei), Iasi Î: Buna ziua! Cu ce imi pot hrani pisica de 5 ani care sufera de stomatita? E stilizata și e grasuta deja. Ii dădeam un pic de mancare dimineața și bobite seara, dar mi s-a recomandat sa ii dau doar mâncare umeda. Cu 2 plicuri pe zi nu se satura și miaună lângă cutia unde avea boabe. Exista ceva bobite moi? Dacă ii înmoi boabele in supa nu le mănâncă...e mofturoasa. R: Stomatita este o inflamatie cronica a mucoasei bucale si a gingiei. Poate afecta toate pisicile, dar apare mai devreme si mai sever la pisici de rasa pura (Maine Coon, siameze, persane, himalayane, birmaneze etc.).La pisici, inflamatia in special in partea caudala (partea din spate) a cavitatii bucale (orofaringe) este denumita in mod obisnuit stomatita sau stomatita orala caudala. Poate ca cel mai potrivit termen medical pentru aceasta afectiune este gingivostomatita cronica felina. Pisica se va hrăni exact ca inaite, nefiind necesara hrana speciala,gingia la feline este foarte dura(diferit de om), deasemenea masticatia este diferita, motiv pentru care pisica se poate hrani cu hrana uscata fără probleme.In cazurile de stomatita cu debut juvenil, boala raspunde destul de bine la un control medical intens. Primul aspect pe care trebuie sa ne concentram este dieta pisicii. Este fundamental sa apelam la o dieta antiinflamatoare, care elimina toate sursele potentiale de alergeni alimentari.Alimentele care trebuie eliminate imediat sunt: fructe de mare, carne de pasare, carbohidrati precum porumb, orez, cartofi si grau.Apoi va trebui sa interveniti la dinti. Daca pisica are o cantitate semnificativa de placa si tartru, este necesara o curatare profunda sub anestezie pentru a elimina toata infectia de-a lungul si sub linia gingiei. Alternativ, exista produse naturale eficiente care trebuie aplicate pe dinti, si care elimina treptat placa si tartrul. Ca recomandare ar fi conservele de la Brit obesity, iar ca hrana uscata Brit sterilised veterinary nu este o mancare semiumeda, dar este o hrana ce îi satisface toate nevoile.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 28.07.2023.
Î: Pisica mea de curand are un fel de iritatie pe cap, in zona urechii. Zilele trecute avusese o zgarietura si putin sange. Este deparazitata, sterilizata si are doi anisori. Afara iese foarte rar, adica poate o data la 2 luni si doar supravegheata, in curtea parintilor. Nu a avut niciodată boli de piele si nici nu a intrat in contact cu alte pisici. Nu se scarpina, doar ca arata foarte urat. In prima poza ii pusesem Baneocin unguent. Ma puteti ajuta cu un raspuns, o fi ceva grav? Va multumesc! R: Micozele sunt afecțiuni frecvente la pisici și căței, asociate cu un sistem imunitar slăbit. Cele mai importante ciuperci implicate în patogeneză sunt Trichophyton mentagrophytes. Părul animalelor devine friabil și cade, pielea rămânând uscată și hipercheratozată. Dermatita este un termen ce definește o inflamație a dermului însoțită de o serie de semne clinice așa cum sunt: căderea părului, prurit (scărpinat), hiperemie (înroșirea pielii), exfolieri, cruste, deformări ale pielii (vezicule, pustule) etc. Dermatitele pot avea mai multe cauze și anume: alergeni (dermatite alergice – alergiile alimentare pot fi la sursa de proteină, la gluten, la soia, la ouă, la coloranții alimentari, la aditivi etc.), bacterii, fungi, paraziți, traumatisme (dermatite de contact), dermatite a căror cauză rămâne necunoscută (dermatite atopice), dermatite seboreice. Dermatofitoza reprezintă o afecțiune fungică frecvent întâlnită la câini și pisici. Agenții etiologici răspunzători de apariția acestei afecțiuni sunt reprezentați de următoarele specii de fungi dermatofiți: Microsporum canis (circa 70% din cazuri), urmat de către Trichophyton ssp. (cca. 20%) și Microsporum gypseum (cca. 10%).Dermatofitoza afectează părul, unghiile, dar și porțiunile superficiale ale pielii animalelor. În mod obișnuit această afecțiune nu afectează starea generală a animalului, dar este importantă din punct de vedere epidemiologic deoarece are un caracter zoonotic (se transmite și la om). Din păcate, această boală necesită un tratament de lungă durată. Atunci când dvs. aplicați tratamentul local acasă (unguente) trebuie să purtați mânuși. Ulterior, mâinile vor fi spălate cu săpun după care este indicat să le dezinfectați utilizând un antiseptic. Cremele antifungice sunt deosebit de utile și în majoritatea cazurilor duc la vindecare. Este obligatoriu ca pe lângă tratamentul care se aplică animalului să se realizeze și decontaminarea spațiului frecventat de acesta. Datorită faptului că animalul se poate recontamina din mediu decontaminarea tuturor suprafețelor cu care a avut contact animalul trebuie să se realizeze de la inițierea tratamentului și trebuie repetată de mai multe ori până când animalul este vindecat: • Spălarea obiectelor din casă se face în apă fierbinte cu souție de clorhexidină, apoi se imersează în soluție de hipoclorit de sodiu 0,5% timp de 10 minute.• Se vor arunca obiectele ce nu pot fi decontaminate în profunzime – în special obiectele folosite pentru ascuțirea ghearelor;• Toate suprafețele vor fi aspirate riguros, spălate cu detergent și clătite cu soluție 1:30 de hipoclorit de sodiu• Obiectele personale mai pot fi decontaminate cu ajutorul spray-urilor antifungice pulverizați, așteptați să acționeze 2 ore, apoi spălați cu un detergent obișnuit. Dacă animalul dvs. are părul lung îl puteți tunde deoarece îndepărtarea blănii favorizează contactul medicației topice cu leziunile tegumentare și, în același timp acest aspect limitează și portajul de spori. Tratamentul trebuie continuat și după vindecarea clinică, deoarece aceasta precede întotdeauna vindecarea micologică, iar sistarea terapiei conduce la recidive. În cazurile în care boala dobândește o formă sistemică, specialiștii veterinari recurg la introducerea în protocolul terapeutic a preparatelor fungice și a antibioticelor sub formă de comprimate sau soluții injectabile. Pe lângă agenții antifungici și antibacterieni, în dermatofitoză se recomandă să se utilizeze și agenți imunostimulatori și vitamine, în special vitamina A. Printre substanțele antifungice utilizate în terapia dermatofitozelor la câini și pisici se numără: - Ketoconazol (comprimate 200 mg, șampon 2%); - Crotamitol (Veteusan - sol concentrata, diluția de 1:1 cu apă la pisici) - Griseofulvină ( Fulcin -comprimate 250mg); - Terbinafină (Lamisil - comprimate 250 mg); - Itraconazol (Sporanox - capsule 100 mg, soluție orală 10mg/ml); Menționăm că aceste substanțe se administrează doar la recomandarea medicului veterinar care va examina animăluțul! Dacă încercați dumneavoastră să-i administrați un tratament fără recomandare îi puteți face mai mult rău decât bine. În vederea terapiei antifungice și antibiotice, se recurge la efectuarea unei antifungigrame și antibiograme, pentru furnizarea informațiilor despre terapia optimă în cazul respectiv. Comparativ cu tratamentele clasice antimicotice, imunoprevenția este un mijloc de a combate dermatofitozele la animale, iar în anumite țări (printre care și România), dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a vaccinurilor s-a dovedit a fi o metodă foarte bună de prevenire a micozelor în rândul animalelor de companie (câini și pisici) câștigând din ce în ce mai mult teren. Cel mai indicat este ca dvs. să vă prezentați cu animăluțul la un cabinet veterinar/clinică veterinară deoarece un diagnostic corespunzător se poate pune doar în urma efectuării examenului clinic al animalului.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 13.06.2023.