Întreabă Veterinarul!
Aici găsești o întreagă enciclopedie, cu răspunsuri ale medicilor veterinari la întrebări privind sănătatea, comportamentul, nutriția și îngrijirea animalelor de companie.
Ai și tu o intrebare? Scrie-le veterinarilor noștri la adresa de email: veterinar@maxi-pet.ro
Laura Dorca, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună seara! Am o întrebare urgenţă. Am o cățelușă Husky de 7 luni jumate și azi a mâncat un șoarece de câmp. Are ceva? Trebuie să îi dau ceva pentru a-l elimina? Poate pății ceva? Mulțumesc. George R: Faptul că un câine sau o pisică vânează șoricei este o activitate naturală, veche ce s-a păstrat la unii indivizi. Însă acest obicei poate avea și consecințe nedorite. Acestea pot fi infestarea cu viemi intestinali, contactarea toxoplasmozei sau intoxicații secundare. Cățeii sau pisicile se pot infesta cu viermi rotunzi dacă vor mânca șoarecii infestați. Animalul se poate infecta cu toxoplasmoză atunci când va mânca șoareci în a căror musculatură s-au dezvoltat chisturile de Toxoplasma. Această afecțiune îi poate provoca câinelui diaree, pneumonie, afecțiuni hepatice sau afecțiuni ale sistemului nervos. De asemenea, este un risc ca șoarecele să fi ingerat substanțe raticide, iar animalul să se intoxice ca urmare a ingerării șoarecelui. Nivelul toxicității depinde de tipul și cantitatea raticidului. Dacă suspectați că animalul ar fi ingerat un șoarece contaminat cu raticide este bine să luați legătura cu medicul veterinar în cel mai scurt timp. Este bine ca în zilele de după acest incident 2-3 zile, animalul să fie atent supravegheat, iar la orice modificare a stării de sănătate să contactați medicul veterinar curant.
Laura Dorca, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună seara! Am şi eu o căţeluşă Beagle de 4 ani şi jumătate, în ultima vreme sunt îngrijorată pentru că are nişte spasme musculare frecvente. La început nu mai avea putere să se ţină pe lăbuţele din spate şi cădea pur şi simplu, am crezut că poate fi o cădere de calciu şi am urmat un tratament, dar din păcate crizele se repetă şi sunt tot mai dese. Veterinarul mi-a spus că s-ar putea să fie vorba de epilepsie.Dumneavoastră aţi mai întâlnit astfel de cazuri? Cum aţi procedat? Vă mulţumesc. Raluca R: Principalele cauze care determină spasme musculare la câini sunt în genral fizice sau neurologice, însă și viruși, toxine sau alte boli pot cauza simptome similare. În cazul câinilor tendoanele, oasele și mușchii formează un sistem complex și interconectat care este conceput pentru a propulsa, susține și proteja animalul. Un traumatism sau o anomalie oriunde la nivelul corpului poate determina spasme musculare. De cele mai multe ori când are loc un spasm muscular poate fi învinovățit un traumatism la nivelul membrelor sau la nivelul coloanei vertebrale. Anumite rase de câini sunt mai predispuse la spasme la nivelul coloanei datorită conformației (exemplu: Teckel sau Bassett Hound). Aceste spasme cronice se pot trata fie printr-o medicație corespunzătoare, chirugical sau prin acupunctură. Spasmele musculare la nivelul membrelor pot apărea brusc la orice câine. În general sunt rezultatul unei activități prea intense sau unei mișcari bruște. Epilepsia poate cauza crize recurente la câini. Înaintea unei crize câinele pot fi anxioși, stresați sau pot prezenta spasme musculare. Mai multe informații despre epilepsia la câini găsiți în următorul articol Câinele meu are crize epileptiforme . Mielopatia degenerativă este încă o cauză care poate duce la spasme musculare. Această afecțiune este cauzată de pierderea funției nervilor la nivelul măduvei spinării. Cel mai frecvent se întâlnește la ciobăneștii germani dar apare și la alți câini. Simptomele inițiale includ slăbiciune la nivelul membrelor posterioare și pierderea coordonării. Exercițiile și tratamentul de susținere sunt singurele metode de tratare. Sindromul de stres canin și spasmele sunt de multe ori diagnosticate greșit ca fiind epilepsie, acest sindrom este dobândit genetic și cauzează spasme, tremurături musculare și crize. Se crede că este de natură neurologică și se întâlnește cel mai frecvent la Labradori. Alte cauze posibile pentru aceste spasme musculare pot fi tumorile cerebrale sau encefalita. Acestea sunt urgențe mediale ce necesită tratament imediat. Medicul veterinar curant vă poate recomanda o serie de invesatigații pe care le poate face cățelul dumneavoastră pentru a-l ajuta să pună un diagnostic cât mai corect și să instituie tratamentul adecvat.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, | 20.05.2024.
>Alexandra Nicolae, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Am 8 pui Yorkshire Terrier, sunt în vârstă de 15 zile. O parte din ei, s-au dezvoltat foarte bine (mănâncă, dorm şi cresc relativ repede) o parte însă sunt mai micuţi iar unul este foarte în urmă ramas (mic, fără putere şi mănâncă greu), prin urmare este foarte mic în comparaţie cu ceilalţi. Azi am observat că temperatura corpului este mai scăzută decât la ceilalţi pui. Există riscul să îl pierd? Sau pot face ceva să îl salvez? Vă mulţumesc şi aştept un raspuns. Gabriel R: O femelă din rasa Yorkshire Terrier face în general la o fătare între 3 și 5 pui. Însă se poate întâmpla să facă şi doar un pui sau chiar mai multi pui cum a fost cazul cățelușei dumneavoastră, care a fătat 8 pui. În general un numar mare de pui însemnă o solicitare destul de intensă a mamei atât în perioada de gestație și cu atât mai mult în perioada de alăptare a puilor. Alăptarea unui număr atât de mare de pui poate duce la o creştere diferențiată a lor, datorată faptului că cei mai puternici au prioritate la hrănire și pe măsură ce cresc diferenţele de creştere între pui sunt din ce în ce mai mari. De aceea, este bine să se suplimenteze hrana puilor cu lapte special pentru cățeluși. Acest lucru înseamnă că puii mai mici trebuie hrăniţi separat cu biberonul pentru a preveni rămânerea în urmă cu creșterea. Trebuie hrăniţi o dată la 3-4 ore și pe cât posibil să îi lăsaţi să sugă și de la mama lor, pentru că pe lângă valoarea nutritivă a laptelui matern acesta este o sursă de anticorpi importantă, acești anticorpi protejează puiul până când va fi vaccinat. Dacă mama lor nu se ocupă de pui va trebui după ce îi hrăniți să le masaţi cu un tampon umed de vată zona anală și genitală pentru a le stimula micțiunea și defecarea. Fiind un numar aşa mare de pui este puțin probabil ca mama să poată să îi încălzescă pe toți. Puii nu își pot menține singuri temperatura corporală și de aceea au nevoie de căldura mamei lor. Pentru a ajuta mama să îi îngrijească cum trebuie puteți să puneți sticle cu apă caldă care să încălzescă puii și le puteți schimba periodic. De asemenea, dacă aveți posibilitatea puteți folosi o pătură electrică pentru încălzirea puilor. Lapte special pentru căţeluşi găsiți și în magazinele noastre și biberoane care să vă ajute să îl administrați. În cazul în care totuși unii pui prezintă un comportament schimbat sau alte schimbări care nu au legătură cu procesul de creștere, este bine să mergeți la medicul veterinar pentru un consult și pentru recomandările aferente.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, | 20.05.2024.
Medic veterinar, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Mă adresez dumneavoastră întrucât doresc un sprijin pentru căţelul nostru – un Golden retriever de 13 ani. De aproximativ un an de zile se ridică din ce în ce mai greu de jos şi are toate manifestările pentru o displazie de şold bilaterală (îşi trage picioarele din spate uneori în timpul mersului, când sare obstacole ţopăie, etc). Credeţi că ar ajuta un tratament cu suplimente alimentare pe bază de glucozamină? Am văzut în oferta Maxipet câteva produse şi nu ştiu ce să aleg sau care este mai bun. Pe de altă parte, cam de 6 luni auzul i-a scăzut considerabil, aproape că nu mai aude deloc. Ce demersuri aş putea să întreprind în această direcţie pentru a remedia măcar parţial acest neajuns? Mulţumesc. Cătălin. R: Câinii de talie mare ajunşi la vârsta senioratului pot prezenta diferite probleme asociate procesului de îmbătrânire. Îmbătrânirea articulaţiilor manifestată printr-un proces de rigidizare a lor este destul de frecvent întâlnită, diagnosticul de displazie de şold bilatreală poate fi pus de medicul veterinar doar consecutiv unei radiografii şi a unui examen clinic amănunţit. Datorită vârstei înaintate şi pierderi flexibilităţii articulaţiilor ar fi bine să vă protejaţi câinele de sărituri şi mişcări bruşte. Foarte importantă de semenea este şi greutatea câinelui dumneavoastră, un câine supraponderal, datorită greutăţii mari, va exercita o presiune mai mare la nivelul articulaţiilor şi oaselor. Administrarea de suplimente alimentare bogate în glucozamină şi condroitin sulfat ajută la troficitatea articulaţiei şi la menţinerea flexibilităţii ei. Administrarea de astfel de suplimente trebuie facută pe perioade de cel puţin câteva luni, iar în cazurile cronice se poate face chiar toată viaţa animalului. În magazinele noastre găsiţi mai multe produse care conţin aceste substanţe: BIOVIT Hip & Joint Extra Strength - Supliment nutritiţional pentru câini 60 tablete, Dr. ALDER's ARTUSANO Supliment cu glucozaminoglicani pentru câini prob. articulare 200g, PET NATURALS K-9 COMPLETE MOTION Supliment nutritiv pentru câini 120 tablete, Dr. ALDER'S ARTRUFLEX Supliment pudră pentru susţinere articulaţiilor la câini şi cai 375g, Happy Dog Arthrofit Dr. ALDER'S Tablete cu glucozamină Cantităţile în care se administrează aceste suplimente diferă în funcţie de concentraţiile substanţelor active şi de recomandările producătorilor. Unele dintre aceste produse conţin şi extracte naturale care au rol antiinflamator (de exemplu Artusano şi Artuflex). De asemenea, pierderea auzului este asociată atât cu procesul de îmbătrânire, cât şi cu diferite afecţiuni ale urechii cum sunt otitele sau o degenerare a nervului optic. Dacă pierderea auzului este provocată de procesul de îmbătrânire, trebuie să stiţi că este un proces ireversibil. Pentru a ajuta câinele şi a-l proteja este bine să îl feriţi de locurile periculoase cu obiecte în mişcare pentru că pierderea auzului însemna şi faptul că nu le poate auzi apropiindu-se (de exemplu maşinile). O vizită la medicul veterinar curant vă poate ajuta să alegeţi suplimentul adecvat căţelului dumneavoastră şi să stabilească dacă pierderea auzului este cauzată de îmbătrânire sau are alte cauze.
Ioana Mitran, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Daniela Chelaru, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. De două luni am luat o femelă Ciobănesc German, de 3 ani, adultă, cam slăbuţă ce-i drept. Am început să o hrănim, dar degeaba, tot slăbea şi făcea un fel de diaree şi uneori grasă. Am hotărât să mergem la medic, unde după ce i s-a făcut un examen copro, ni s-a recomandat streptonamid şi dietă timp de două luni, cu mancare specială. Am încercat şi asta, dar nu s-a schimbat nimic, ea tot slăbea şi scaunul unori bine, uneori modificat şi gras. Am hotărât să facem lipază din sange, deoarece în acel moment începuse să îi curgă un lichid uleios pe fund. După aceasta am primit ca diagnostic prezumtiv: pancreatita. Lipaza,efectuată a ieşit normală. Am refăcut din nou testul copro şi doamna doctor a trimis şi o elastază, la clinica unde am făcut lipaza. Abia într-un final am avut surpriza să descoperim că are infestaţie masivă cu ancilostoma. După ce a sosit rezultatul elastazei, aceasta s-a dovedit a fi pozitivă şi având valoarea de 0.1. Întrebările mele sunt: Se poate ca ancilostoma să fi modificat analiza din fecale? De ce lipaza a ieşit normală dacă are pancreatită? Ce sfaturi aveţi pentru mai departe? Mulţumesc anticipat. Claudiu R: Pancreasul este un organ ce se gasește în apropierea stomacului și a intestinului subțire. Are următoarele funcții: ajută la menținerea glicemiei prin producția de insulină și la digestia nutrienților prin enzimele produse de acesta. Enzimele ajută la digestie și la absorbția nutrienților. Pancreatita este inflamarea pancreasului și poate fi acută sau cronică. Cauzele pancreatitei pot fi : Medicamentele Tulburări metabolice precum hiperlipidemia și hipercalcemia Tulburări hormonale Obezitatea, supraponderabilitatea Nutriția , cum ar fi dietele bogate în grăsimi Traumatismele abdominale Simptomatologia pancreatitei poate fi severă sau ușoară și poate fi comună mai multor afecțiuni. Este caracterizată de: Abdomen dureros Distensie abdominală Lipsa apetitului Deshidratare Vomă Diaree Apatie Postură modificată Febră Aritmii – în cazurile mai severe Infecții- în cazurile mai severe Respirație dificilă- în cazurile mai severe Dacă inflamația este severă, prin pătrunderea enzimelor în cavitatea abdominală, organele din apropierea pancreasului pot fi „digerate” și să fie afectate permanent. Diagnosticul se pune prin eliminarea celorlalte posibile cauze și se bazează pe istoricul medical al animalului, pe examenul fizic, pe tabloul hematologic și biochimic complet, pe urinanaliza, pe radiografii sau ecografii abdominale. De asemenea se poate efectua o biopsie pentru un diagnostic concludent. În unele cazuri prin determinări biochimice se poate găsi un nivel crescut de lipaza care să ducă la stabilirea diagnosticului de pancreatită. Determinarea lipazei serice nu este un indicator precis al pancreatitei. Poate avea valori normal atunci când totuși este prezentă pancreatita și uneori pot apărea valori anormale când nu pancreatita este cauza prezenței simptomatologiei. Tratamentul pancreatitei se bazează pe : Hidratare , deshidratarea este frecvent întâlnită în pancreatită, fiind necesară administrarea de fluide subcutanat sau intravenos Analgezie Suport nutrițional Se mai poate administra medicație antivomitivă. Dacă voma este severă se oprește administrarea de apă și hrană timp de 24 de ore. În funcție de cauză, se administrează tratament pentru condiția declanșatoare. În general se administrează tainuri mici, uşor digerabile, sărace în grăsimi, bogate în carbohidrați. Pancreatita cronică poate duce la diabet sau insuficiență pancreatită denumită și sindrom de malabsorbție. Insuficiența pancreatică, nutrienții din hrană trec în fecale nedigerați. Simptomatologia este prezența apetitului crescut, diareei și pierderea în greutate. Tratamentul este de foarte lungă durată și constă în administrarea de enzime digestive.
Daniela Chelaru, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Adriana Florentina Florea, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Am o rugăminte, dacă mă puteţi ajuta: am un husky de 10 luni care refuză să mănânce boabe, preferă mâncarea gătită. Boabele le mănâncă doar dacă i le pun în orezul cu pui şi legume. Cum aş putea să îl fac să mănânce boabe în condiţiile în care, nu prea am timp să îi gătesc foarte des? Vă mulţumesc anticipat. Petruţa.R: Pentru a accepta mâncarea uscată trebuie în primul rând să nu-i dați sub nici o formă alt fel de hrană. Ideal ar fi să nu-i dați nici recompense ca de exemplu bucățele de carne sau orice alt aliment foarte gustos pentru ei, care îi pot perverti gustul și îl vor face să accepte și mai greu mâncarea uscată. Este indicat să nu îl învățați să cerșească la masă. Majoritatea alimentelor destinate consumului uman, pe lângă faptul că îi afectează digestia, pot duce la probleme grave de sănătate. De asemenea, foarte important este să nu îi lăsați mâncarea la discreție deoarece acest lucru îl face și mai selectiv în ceea ce privește alimentația. Este bine să-i stabiliți câteva mese pe zi, în funcție și de disponibilitatea dumneavoastră, pe care să le respectați din punct de vedere al orelor În momentul în care îi dați castronul cu hrană, nu îl lăsați jos mai mult de 15 minute. Dacă nu mănâncă ridicați-l și îl mai puneți la următoarea masă. Cea mai mică abatere de la acest mod de hrănire vă va face câinele să devină din ce în ce mai mofturos deoarece va ști că la un moment dat veți ceda. În ajutorul dumneavoastră vin și următoarele articole: Bichon care refuză hrana uscată şi Trecerea câinelui la alimentaţia pe bază de hrană uscată .
Adriana Florentina Florea, dr. med. vet | 20.05.2024.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Am un caţel bichon Maltese în vârstă de 1 an. În urma unei lovituri, la lăbuţa dreaptă i-au apărut nişte bubiţe. Am fost la veterinar, a urmat tratamentul, dar fără nici un rezultat. Bubiţele nu i-au trecut şi are momente când se muşcă în zona respectivă. Problema persistă de 2 săptâmani deja. Aştept un răspuns cât mai curând posibil. Vă mulţumesc frumos. Bianca R: Bubițele apărute pe lăbuța cățelului dumneavoastră pot avea mai multe cauze. În primul rând este posibil să fi apărut consecutiv loviturii despre care ați menționat și să fie post-traumatice, atunci ar putea fi vorba despre niște microhematoame. Dacă este vorba de asta ceva, atunci cățelul are un disconfort vizibil, șchioapătă și îl doare lăbuța. Resorbția acestor hematoame are loc într-o perioadă mai mare de timp și poate dura chiar și câteva săptămâni bune. O altă cauză a acelor leziuni pot fi niște arsuri cauzate de substanțe chimice corozive, sau abraziuni consecutiv contactului cu diferite suprafețe rugoase. Nu am înțeles din mesajul dumneavoastră localizarea leziunilor, dacă sunt pe pernuțe, interdigital sau pe fața lăbuței. Tratamentul este unul simptomatic până la vindecarea lor și medicul veterinar vă poate ajuta în instituirea lui. O altă posibilitate este ca leziunile să fi apărut anterior loviturii și dumneavoastră să nu le fi observat până atunci și este posibil să fie vorba despre o infecție bacteriană sau fungică pentru care este nevoie de investigații suplimentare pentru un diagnostic cât mai exact și instituirea unui tratament corect. Dacă leziunile nu s-au vindecat și cățelul continuă să se muște în zona respectivă este nevoie să faceți o nouă vizită medicului veterinar pentru niște investigații mai amănunțite și pentru un tratament adecvat.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, | 20.05.2024.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Am o caţeluşă, rasa Husky Siberian cu vârsta de un an cu toate vaccinurile şi deparazitarile la zi, dar nu manancă de aproape o săptămână. Până acum ceva timp îi dădeam mâncare gătită în casă dar a început să nu o mai mănânce după care consuma numai tacamuri de pui sau carne. Acum nu mai mănâncă nici carne. Este activă, jucăuşă dar a slăbit de când nu mai mănâncă. Nu ştiu cu ce să o hrănesc sau dacă ar trebui ceva medicamente? Aştept un raspuns de la dumneavoastră. Vă mulţumesc. Raluca R: Pentru deparazitarea internă este bine să folosiți produse speciale destinate acestui lucru care se găsesc fie în farmaciile veterinare, fie la cabinetele veterinare. Mai multe informații despre deparazitarea internă găsiți pe site-ul nostru www.maxi-pet.ro secțiunea Întrebați veterinarul în următorul articol: Pastile pentru deparazitarea internă. Cauzele inapetenței la câini sunt multiple și pentru un diagnostic corect și exact este necesar un consult medical veterinar, care va stabili atat cauzele inapetenței cât și conduita terapeutică în cazul cățelului dumneavostră. Inapetența poate avea mai multe cauze, cum ar fi: stresul datorat schimbărilor din mediul ambiant, plecării unui membru al familiei pentru o perioadă, venirea unui nou membru în familie sau un nou animal de companie. Tot un factor stresor poate fi și faptul că stă într-un țarc și nu face suficientă mișcare, dupa cum se știe cățeii din acestă rasă sunt foarte activi. o boală sistemică generalizată, majoritatea acestor boli determină și inapetență. dificultăți în masticație sau înghițire datorate fie unor leziuni sau inflamații la nivelul gurii sau leziuni la nivelul faringelui sau esofagului. corpi străini la nivelul tractului digestiv. Acești corpi străini pot să fie diferite obiecte ingerate de către cățel sau oase de pui din alimentație. Nu este recomandat să hraniți cățelul cu oase de pui pentru că acestea se pot fragmenta și provoca perforări la nivelul întregului tub digestiv (cavitate bucală, esofag, intestin subțire sau gros), determinând apariția de traumatisme interne, hemoragii, ce se pot solda chiar cu moartea animalului. schimbarea bruscă a alimentației poate duce de asemenea, la refuzul hranei, este indicat ca atunci când se schimbă hrana trecerea să se facă treptat. Orice fel de oase de pui nu sunt recomandate în hrana câinilor, datorită riscurilor de perforare la diferite nivele ale tractului digestiv. Puteți încerca să hraniți cățelul cu hrană umedă (conservă) care este mai atractivă din punct de vedere al gustului, puteți încerca acest tip de hrană de la mărci premium precum: Belcando, Schesir, Applaws, Almo Nature, GranCarno, LandFleisch, Bewi. O altă variantă de hrană pentru cățelul dumneavoastră în această perioada de inapetență poate fi hrana umedă pentru câini special creată pentru perioadele de recuperare, această hrană este foarte digestibilă și are un conținut caloric crescut astfel încât, va compensa ingestia unei cantități mai scăzute de hrană. Acest tip de hrană se gasește în magazinele Maxi Pet la farmacia veterinară și urmatoarele marci au acest sortiment: Royal Canin, Purina, Advance, Hill’s. În cazul în care un câine nu mănâncă timp de 3 zile se recomandă fie un tub nazo-esofagian pentru hrănire, fie un aport de substanțe nutritive și electroliți pe alte căi (intra venos, intra peritoneal). Vizita la medicul veterinar va fi o bună ocazie pentru efectuarea de investigații complementare (analize de sânge, radiografie, ecografie sau orice investigație pe care medicul o consideră necesară) care să ajute la stabilirea unui diagnostic corect și la tratarea cu succes a cățelului dumneavoastră.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, | 20.05.2024.
Adriana Florentina Florea, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua, aş dori să vă adresez o întrebare referitoare la un Bichon de 4 ani, care suferă de un prurit intens pe ambele urechi şi în jurul ochilor. Roşeaţa este persistentă chiar dacă am aplicat unguent cu antibiotic. Acum nu ştiu dacă este o eczemă, o dermatită sau poate râie. Ce ar trebui să fac? Vă mulţumesc! Loredana R: Dermatita poate fi definită simplu ca o inflamație a pielii, însă această afecțiune este caracterizată de multe alte simptome, precum: cruste, hiperemie (piele roșie), prurit (mâncărime), vezicule (buzunar cu lichid la nivelul stratului superior al pielii), etc. În funcție de factorul cauzal, dermatitele pot fi alimentare, micotice, bacteriene, parazitare, alergice, dermatite de contact, etc. Mai multe informații despre tipurile de dermatite și caracteristicile acestora găsiți în articol următor Despre dermatită la câini. Carența în zinc se poate traduce, de asemenea, prin apariția dermatitei. În acest caz apar cruste groase, descuamare, eritem și uneori exsudat purulent în jurul ochilor, gurii, vulvă, scrot sau la limitele cutaneo-mucoase. Carența în zinc poate apărea datorită unei tulburări genetice de absorție la nivel intestinal. Au fost, de asemenea, asociată cu perioada de călduri, cu stresul intens sau cu episoadele de diaree severă. Este indicat să mergeți cu câinele la un cabinet veterinar pentru un consult de specialitate și pentru administrarea unui tratament adecvat tipului de dermatită prezent. Este probabil să fie nevoie de efectuarea unui raclat dermic sau alte analize complementare pentru a stabili exact cauza leziunilor cutanare. Puteţi introduce în dieta animalului suplimente alimentare ce hrănesc pielea şi ajută la regenerarea firului de păr. Toate aceste suplimente alimentare au un conţinut crescut în acizi graşi omega 3-6 binecunoscuţi pentru efectele lor. Ca și dietă, puteți să-i adiministrați o hrană de bună calitate, o dietă hipoalergenică, cu proteină hidrolizată exemplu: Royal Canin Hypollergenic, Hill's z/d sau Hill's d/d, Advance Atopic Care, Purina DRM Dermatologic Management, Alleva Hypoallergenic, etc. Această dietă se va administrea în hrană minimum 3 săptămâni şi până la dispariţia semnelor clinice.
Adriana Florentina Florea, dr. med. vet | 20.05.2024.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună seara. Am o femela şi un mascul de Rottweiler, femela are 5 ani iar masculul un an. Femela este la a doua fătare iar masculul este încă virgin. Femela a intrat în călduri iar masculul nu îi face nimic, este posibil să nu fie bun masculul pentru montă? Vă mulţumesc. Violeta R: Câteva informații despre ciclul reproductiv la femele găsiți în următorul articol: Ciclul reproductiv al femelelor În ceea ce privește maturitatea sexuală la masculi, acesta apare în jurul vârstei de 6-7 luni, cu o lună mai târziu decat la femele, însă se recomandă monta dupa vărsta de 2 ani. În cazul câinilor din rasele de talie mare care ating maturitatea sexuala între 18 și 24 luni, monta se recomandă după acesta vârstă. Masculii adulți se pot împerechea în orice moment după ce au atins maturitatea sexuală. Vârsta precoce poate fi unul dintre motivele pentru care masculul dumneavoastră nu are instinctele sexuale încă bine dezvoltate, vă recomand să aveți răbdare aproximativ încă un an până când să folosiți masculul pentru montă. Lipsa de interes pentru femelă din partea masculului poate să apară mai ales la câinii tineri și neexperimentați și poate fi cauzată de mirosuri noi, oameni sau zgomote. Masculul nu va fi distras dacă se afla într-un mediu familiar, în acest fel se poate concentra doar pe femelă. Dacă masculul pare intimidat sau nervos este bine să intre în contact cu femela treptat. Puteți lasa câinii să se joace 10-15 minute, să îi desparțiți și apoi să îi lăsați să se joace iar. Poate dura câteva zile pentru ca un câine tânăr și neexperimentat să se simtă confortabil de aceea este bine ca primul contact dintre câini să se facă înainte cu câteva zile de montă.
Alina Voicescu, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua! Aş dori să achizitionez un Beagle, însă locuiesc într-un apartament şi am auzit că Beagle-ii latră foarte mult. Este adevarat? Mulţumesc! Răzvan. R: Câinii din rasa Beagle sunt câini inteligenți, simpatici, afectuoși, curajoși și sociabili cu copii. Sunt o rasă care necesită răbdare, supreaveghere și dresaj pentru că altfel sunt conduși de instincte în tot ceea ce fac. Trebuie să țineți cont de faptul că Beagle-ul face parte dintr-o rasă de vânătoare, ceea ce înseamnă că are nevoie de mișcare, adică de 1-2 plimbări pe zi, suficient de lungi ca să le consume energia debordantă. Fiind un câine foarte sociabil, suportă cu greu singurătatea, de aceea este recomandat să aibă un companion, fie un alt Beagle sau un alt câine, sau să nu îl lăsați singur acasă perioade lungi de timp. Este posibil să latre destul de mult, însă acest lucru nu ține doar de rasă ci și de personalitatea cățelului. Vă recomand să vă documentați bine înainte să aduceți un cățel în căminul dumneavoastră, atât din punct de vedere al nevoilor de spațiu, plimbare, cât și din punct de vedere al personalității cățelului ca să fiți sigură că ați făcut alegerea cea mai potrivită pentru dumneavoastră.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, | 20.05.2024.
Daniela Chelaru, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua! Am un cățel de 6 luni, acum o săptămână a fost lovit de o mașină, nu a avut nimic fizic, însă este atat de speriat încat nu-l mai pot ţine afară să-şi facă nevoile, am încercat să-l duc mai departe de zona unde a fost lovit, dar degeaba fuge numai spre casă. În parc nu are probleme, se comportă normal doar că nu am parcuri în zonă şi nu pot ajunge mereu acolo. Vă rog să mă ajutaţi să-l scap de frica de mașini deoarece, îşi face nevoile numai în casă acum şi nu este plăcut deloc. Mulțumesc mult! O zi cât se poate de frumoasă! Geta R: Frica și agresiunea sunt comportamente frecvent întâlnite la câini. Uneori agresivitatea este determinată de frică. Câinii speriați au o postură și un comportament specific. Animalele speriate stau cu capul la un nivel mai jos decât spatele, evită contactul vizual, au urchile culcate și coada între picioare. Poate de asemenea, să tremure. Unii câini pot mârâi atunci când sunt speriați sau când se simt amenințați. Cauzele apariției fricii pot fi: Temperamentul animalului, exact ca la oameni unele animale sunt mai fricoase decât altele Experiențe neplăcute în trecut Lipsa socializării timpurii Câinii rareori depăşesc frica fără ajutor din partea proprietarilor. De multe ori animalele se tem că ar putea să le fie atinse zonele dureroase de la nivelul corpului, de aceea trebuie eliminate posibilele cauze medicale care ar putea determina apariția fricii. Prima etapă în procesul de vindecare a animalului este stabilirea cauzei apariției fricii. De cele mai multe ori este vroba de unul sau doi stimuli. Poate fi un obiect, un zgomot, un miros sau poate fi legat de locul unde a avut loc evenimentul neplăcut. După ce ați determinat ce duce la apariția fricii, recreați situația ori de câte ori doriți. Apropiați animalul de obiectul, persoana sau locul ce provoacă frica cât se poate de calm, recompensându-l. Oferindu-i lucruri care îi plac foarte mult cresc șansele ca el să accepte mai ușor apropierea. Este important să rămâneți cât mai calmă pentru că animalele intuiesc foarte ușor emoțiile dumneavoastră. Treptat, în mai multe etape și sesiuni, apropiați din ce în ce mai mult animalul de zona/ obiectul/ persoana respectivă. Pe parcursul acestor procese premiați animalul, vorbiți calm, liniștiți-l. Punând animalul să facă activități plăcute pentru el în situațiile care îi determină frică treptat va scădea intensitatea fricii. Dacă procesul de învățarea nu are progrese sau dacă nu vă descurcați puteți apela la persoane specializate în dresajul câinilor. Uneori se pot folosi produse pentru calmarea câinilor înainte de efectuarea pașilor de învățare. Produsele se administrează cu o jumătate de oră înainte de începerea sesiunii de învățare. Puteți de asemenea, să folsiți metoda prin care animalul aflat în situații stresante primeşte comenzi cu care este acomodat. Trebuie să îi distrageți atenția de la elementul stresant, arătându-i recompensele, însă oferiindu-le doar atunci când execută comenzile. Prelungiți cât mai mult perioada în care animalul este atent la dumneavoastră și ignoră elementul stresant. Nu este recomandat să pedepsiți animalul, deoarece nu face decât să accentueze problema, să țipați la el, să îl obligați să vă asculte. Câinii capătă încredere în ei prin învățarea cât mai multor comenzi și astfel se dezvoltă și capacitatea de a înfrunta situațiile stresante. Cu cât învață mai multe comenzi vocale la care să răspundă cu atât cresc șansele să se încreadă în dumneavoastră în situațiile stresante. Frica determinată de o singură situație este mai ușor de manageriat decât cea determinată de mai multe cauze.
Daniela Chelaru, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Daniela Chelaru, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Am un Metis Bichon de 8 ani, care are probleme dese cu burtica. I-am făcut analize de sânge, care i-au ieşit foarte bine, doar că mai mereu îi “chiorăie” burta. Îi dădeam să mănânce orez cu legume şi piept de pui, medicul mi-a zis să-i scot legumele că-i fermentează în burtică. Aşa că am rămas la cărniţă cu orez şi Royal Canin Intestinal. Problema e că este foarte sensibil în ultimul timp. Cred că a şi slăbit, deşi mănâncă bine, zic eu. Sunt zile când e vesel, se joacă, dar sunt zile când doarme mai toată ziua şi când se vede (sau se aude) că îl doare burtica. Mă gandeam să-l deparazitez intern, dar mi-e şi frică să-i dau pastile, să nu-i fac mai rău. Am zis să-i iau Stronghold (stiu că are şi efect intern, aşa este?). Mă gândesc să nu aibă vreun parazit intestinal cumva. Vă rog fumos să mă sfătuiţi ce să fac. Mulţumesc. Adriana R: Zgomotele intestinale se numesc borborisme și sunt produse de mișcarea gazelor dintr-o parte a intestinului în alta. Este normal să existe o anumită cantitate de intestine în intestin și ca intestinele să se miște, deci un borborism de intestitate mică este normal să apară. Borborisme de intensitate mare pot să apară și atunci când animalului îi este foame și dispar după ce acesta consumă hrană. Zgomotele anormale apar atunci când în intestine se găsește o cantitate prea mare de gaze, sau când intestinele au o activitate crescută. De multe ori aceste fenomene apar simultan. Indiscrețiile dietetice sunt o cauză comună a apariției zgomotelor intestinale intense. Alte posibile cauze pot fi: Parazitismul intestinal Boala intestinala inflamatorie Înghițirea obiectelor străine Gastroenteritele hemoragice Intoxicațiile Reacții adverse la medicamente Problemele metabolice cum ar fi boli ale ficatului sau rinichilor, bolile glandelor sau chiar cancer intestinal Câinii care prezintă borborisme intense regulat cu episoade de diaree, apetit scăzut este posibil să sufere de boala inflamatorie a intestinului, parazitism sau alte boli cronice care necesită tratament (insuficiență pancreatică exocrină, infecțiile bacteriene, intoleranța alimentară). Câinii care presintă borborisme fără nicio altă modificare este posibil să aibă pur și simplu o activitate intestinală mai intensă de cât alți câini sau să producă mai multe gaze. Pentru început trebuie determinată cauza apariției problemelor. Puteți încerca să îi administrați și o dietă adresată câinilor cu intoleranțe alimentare cum ar fi: Advance Intolerance Care, Royal Hypoallergenic, Hill’s z/d, exclusând o perioadă și mâncarea gătită. De asemenea, se pot administra probiotice pentru popularea intestinului cu flora bacteriană sănătoasă. Recomandarea este să mergeți cu animalul pentru investigații suplimentare. Puteți să efectuați și un examen coproparazitologic pentru a vedea dacă este vorba de un parazitism, o coprocultură etc.
Daniela Chelaru, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Î: Am o caţeluşă de 6 ani - Yorkshire Terrier ai cărei dinţişori au făcut tartru, chiar i-a căzut unul din faţă. Anul trecut am dus-o la detartraj, dar se pare că nu a fost de ajuns. Vă rog să îmi spuneţi ce pot să îi dau ca să nu mai aibă un miros atât de greu în cavitatea bucală, mai ales că acesta a persistat şi după detartraj. Vă mulţumesc şi vă aştept cu nerăbdare răspunsul. Mircea R: În general rasele de talie mică, în special pechinezii au probleme dentare frecvente. Din păcate, multe dintre probleme duc la pierderea dentiției animalului. Igiena dentară la câini este esențială pentru sănătatea lor generală și pentru prevenirea unor probleme grave, precum infecțiile, durerile și pierderea dinților. Mulți proprietari nu sunt conștienți de importanța îngrijirii dentare pentru câini, dar igiena orală precară poate duce la boli ale gingiilor (gingivită), boli parodontale, respirație urât mirositoare și chiar infecții care pot afecta alte organe interne. Detartrajul trebuie făcut dacă tartrul s-a format. Detartrajul, din păcate, se poate face doar cu anestezierea animalului, de aceea se recomandă înainte efectuarea unui set de analize complete pentru a vedea statusul fiziologic al animalului. Dacă există infecții se poate recomanda administrarea unor antibiotice pe cale orală, iar local fie sparyuri fie pastă de dezinfectare. Aceatea se aplică 1-2 ori pe zi. Pentru prevenirea apariției problemelor dentare, se recomandă administrarea de mâncare specială pentru așa ceva cum, ar fi: Hill’s Oral Care, Hill’s t/d, etc. Semne că un câine are probleme dentare Respirație urât mirositoare persistentă Gingii roșii, inflamate sau care sângerează Dinți slăbiți sau căzuți Dificultăți în a mesteca sau refuzul de a mânca alimente dure Salivare excesivă Umflături în jurul gurii sau maxilarului Schimbări de comportament, cum ar fi iritabilitatea sau letargia Pe lângă dietă se recomandă periajul dentar, cu paste și periuțe special create pentru animale. De asemenea, mai găsiți soluții care se aplică local pentru curățarea dentiției, sau pulbere granulară. Câteva exemple de produse dedicate îngrijirii dentare: Tropiclean Dental ORME NATURALI Pastă de dinţi cu argilă albă şi uleiuri esenţiale 70g, FLAMINGO Periuţă şi pastă de dinţi pentru câini BIOGANCE DentiPlaque, pulbere pentru igiena dentară, 100g ORME NATURALI Spray dentar cu enzime 50ml, ORME NATURALI Spray dentar cu propolis 50ml, BIOGANCE DentiFresh, spray pentru igienă dentară, 100ml Există de asemenea și recompense pe care le puteți folosi pentru curățarea dentiției și pentru schimbarea mirosului cavității bucale: Canvit Dental BRIT Dental Recompensă pentru câini, Mobility, Turmeric/Colagen 7 bucăţi, 251g PEDIGREE Delicii pt. câini DentaStix Fresh Talie Mare (25kg+), 7 buc, 270g BRIT Dental Recompensă pentru câini, Teeth&Gums, Muşeţel/Salvie 7 bucăţi, 251g ADVANCE Dental Care Stick, 7 bucăţi, 180g
Maxi Pet | 20.05.2024.
Daniela Chelaru, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună seara! Pe 22 aprilie mi-am cumpărat un pui de Husky în vârstă de 4 luni. A fost transportat de foşti lui stăpâni cu maşina. Pe drum i-a fost rău şi în acea seară a refuzat să mănânce sau să bea apă, doar a dormit. Abia azi a mâncat şi a băut apă, dar când o scot afară, refuză să meargă. Se plimbă 2 metri şi apoi se aşează în iarbă şi se culcă. E fricoasă şi nu ştiu ce să îi fac, o plimb mai mult în braţe. E drept că ea a stat la curte cu părinţii ei şi probabil s-a obişnuit aşa, nu a avut contact cu alţi câini, dar nu ştiu ce să îi fac să meargă. Menţionez şi că, doarme foarte mult şi nu bagă pe nimeni în seamă. Mulţumesc. Claudia R: În primul rând recomandarea ar fi să mergeți cu cățelușul la un cabinet veterinar pentru un consult general, pentru a vă asigura că nu este nicio problemă cu el. Starea generală este un indicator important în cazul majorității bolilor. Un pui de cățel este normal să aibă reprize de somn, joacă, mâncare și tot așa. Dacă starea generală este proastă atunci trebuie să luați în calcul și varianta că ar putea avea o problemă. Trebuie luată în calcul și schimbarea majoră apărută în viaţa lui și anume schimbarea domiciliului, plecarea de lângă mamă și frații lui, etc. Toate aceste schimbări sunt un factor de stres major pentru un animal. Treptat se va obișnui cu noul mediu de viață. Trebuie să aveți multă răbdare cu el. De asemenea, animalul se poate duce la dresaj, după ce s-a obișnuit, pentru a se corecta anumite probleme de comportament și pentru a-l învăța diverse trucuri. Mai multe informaţii găsiţi în următoarele articole: Husky Siberian şi Educarea căţelului pentru recunoaşterea masculului Alpha .
Daniela Chelaru, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Daniela Chelaru, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua! Am un puiuț de Vizsla – Brac Unguresc în vârsta de 7 săptămâni. Pentru că nu am crescut niciodată cățeluși de la o vârstă atât de fragedă, nu ştiu ce îi pot face în cazul în care sughiţă frecvent, indiferent dacă doarme, se joacă, a băut apă sau a mâncat. Care este cauza? Este normal sau ar trebui să mă îngrijorez? Vă mulţumesc. Natalia R: Sughițul este definit ca fiind o contracție involuntară, bruscă, convulsivă a mușchiului diafragm, însoțită de un zgomot nearticulat cauzat de trecerea aerului prin glotă. Diafragmul este muschiul care separă abdomenul de cutia toracică. Sughițul nu reprezintă un motiv de îngrijorare, deoarece de obicei trece după un minut-două, însă dacă apare frecvent sau durează mai mult de 30 de minute sau este asociat cu alte simptome este indicat să mergeți la medic veterinar pentru un consult medical. Atât puiuții cât și câinii adulți pot prezenta sughițuri. Predispuși sunt puiuții pentru că sunt mult mai activi decât adulții. La pui sughițul poate apărea de mai multe ori pe zi. Puiuții pot sughița după masă, dimineața, după somn în timpul zilei, după episoadele de agitație, în timpul somnului etc. Acest lucru este normal și pe măsură ce vor crește acest lucru va dispărea (în jurul vârstei de 8 luni –un an). Cauzele pot fi : Consumul alimentelor și lichidelor prea repede, ceea ce duce la înghițirea aerului Animalul este prea energic sau prea agitat Alimentație cu un conținut ridicat de cereale Probleme la nivelul stomacului Animalul latră prea mult Animalul este speriat Animalul este expus unor poluanți ai aerului, cum ar fi fumul Unele medicamente Pneumonia Astmul Problemele respiratorii Scăderea temperaturii mediului ambiant Sughițul nu se tratează printr-o metodă anume. De cele mai multe ori dispare de la sine. Câteva tehnici prin care să faceți sughițul să treacă (în funcție și de cauza sughițului): Administrarea unei hrane cu conținut scăzut de cereale Evitarea alimentelor care îi provoacă sughițul (în prealabil trebuie să urmăriți obiceiurile alimentare ale acestuia) Administrarea apei Admnistrarea hranei Distragerea atenției Exerciții fizice (plimbări în parc, joacă) Liniștirea animalului Ținerea animalului la loc cald Masarea pieptului animalului, ceea ce duce la relaxarea mușchiului diafragm De cele mai multe ori aceste tehnici duc la dispariția sughițuilui, însă dacă acesta persistă sau durează prea mult medicul veterinar poate opta pentru administrarea produselor medicamentoase. Nu administrați produse de uz uman pentru tratarea sughițului, doarece îi puteți face mai mult rău cățelului. Prevenirea se poate face prin încurajarea consumului mai lent al hranei prin administrarea de cantitați mai mici de hrană, la intervale mai scurte de timp, prin folosirea castroanelor speciale, prin răspândirea hranei pe diverse suprafețe astfel încât să se prelungească durata mesei, prin eliminarea surselor de stres. Sughițul poate fi ușor confundat cu strănutul invers sau cu tuse, acestea din urmă fiind manifestări ale unor probleme mai serioase medicale.
Daniela Chelaru, dr. med. vet. | 20.05.2024.
Adriana Florentina Florea, dr. med. vet,Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Recent în urma aplicări pipetei advantix, caţeluşa mea a suferit o uşoară alergie (scărpinat). Am citit pe site despre gama Orme Naturali, şi aş vrea să folosesc ceva natural fără atâtea chimicale, mă interesa cât e de eficientă împotriva căpuşelor şi a purecilor, având în vedere că ea este ţinută în apartament. O altă întrebare ar fi în privinţa spray-ului dentar şi a pastei de dinţi tot de la Orme Naturali, ea are ceva tartru mai ales pe maselele din capatul maxilarului, azi am observat că e şi un pic roşiatică gingia (chiar unde începe dintele, ca o linie subţire roşie) la baza măselei cu tartru mai mult. Nu aş vrea să o mai supun unei anestezi având în vedere că abia am sterilizat-o acum 3 luni de zile. Astept părerea dumneavostră. Vă mulţumesc, o zi bună! Nina R: Toate informațiile de care aveți nevoie privind produsele antiparazitare din gama Orme Naturali le găsiți pe site-ul nostru, la rubrica Întrebați veterinarul, sau citind următorul articol Orme Naturali produse naturale de protecţie împotriva paraziţilor. Pasta de dinți Orme Naturali este pe bază de argilă și uleiuri esențiale. Aceasta ajută la prevenirea și controlul apariției plăcii bacteriene și a cariilor prin acțiunea sa ușor abrazivă. De asemenea, împrospătează respirația câinilor. Pentru a obține efectele dorite este necesară folosirea acesteia cel puțin o dată pe zi, după masa principală. Nu este necesară clătirea. Spray-urile cu enzime sau cu propolis au aceeași acțiune ca pasta de dinţi prezentată mai sus. Este indicat să nu neglijați problemele dentare ale cățelușei, orice gingivită netratată putându-se complica până la parodontoză și pierderea dintelui. Dacă observați că nu se ameliorează starea gingiei după căteva zile în care aplicați spray sau spalați dinții cu pastă de dinți este recomandat să vă adresați unui medic veterinar pentru un tratament medicamentos al gingivitei
Adriana Florentina Florea, dr. med. vet | 20.05.2024.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, Maxi Pet, Militari Shopping, Bd. Iuliu Maniu, nr. 546-560, Bucureşti Î: Bună ziua. Am 2 câini de talie mare şi aş vrea să cumpar Kiltex (Bayer) Colier împotriva puricilor şi căpuşelor pentru câini, în vederea protejării lor. În prospect scrie : “Zgarda este destinată pentru utilizare ca acaricid şi insecticid de uz extern. Nu trebuie înghiţită de câini sau oameni. A se evita contactul îndelungat cu zgarda în timpul aplicării. Spălaţi mâinile cu apă din abundenţă după manipularea produsului”, deci produsul este destul de toxic. Atunci cum procedez cu cei 2 câini, dacă se ling ? Mulţumesc. Florentin R: Substanțele active din zgarda antiparazitară se absorb la nivelul stratului lipidic al pielii câinilor, din acest motiv este bine să fiți precaut atunci când manipulați produsul. Conform informațiilor de pe prospect în studii controlate extinse au fost aplicate câinilor de diferite rase, vârste și greutăți, două zgărzi Kiltix, pentru câini și nu au fost observate semne locale și sistemice de intolerabilitate (chimie clinică, hematologie, colinesterază, parametri de urină, comportament). Ca orice produs antiparazitar, prezintă toxicitate pentru insectele împotriva cărora a fost dezvoltat produsul. Vă recomandăm să urmariți cu atenție comportamentul câinilor dumneavoastră dupa ce le-ați pus zgărzile, este posibil să fie mai curioși la început până se obișnuiesc cu ele și să fie tentați sa le lingă, dacă acest comportament persistă este o problemă și zgărzile trebuie îndepărtate. În general acest tip de comportament nu apare, însă dacă vă îngrijoarează că s-ar putea întampla, cel mai bine ar fi să vă urmăriți câinii pentru o perioadă.
Alexandra Nicolae, dr. med. vet, | 20.05.2024.